Statele membre UE au publicat, la 24.07.2020, un raport privind progresele înregistrate în aplicarea setului comun de instrumente de securitate cibernetică a viitoarelor rețele 5G. Măsurile vizând restricționarea participării furnizorilor în funcție de profilul lor de risc sunt deja în vigoare în câteva state membre și se află într-un stadiu avansat de pregătire în multe alte state membre.
Comisia Europeană spune că s-au înregistrat deja progrese satisfăcătoare în ceea ce privește unele dintre măsurile prevăzute în setul de instrumente, și anume în următoarele domenii:
- Competențele autorităților naționale de reglementare a securității rețelelor 5G au fost sau sunt în curs de consolidare în marea majoritate a statelor membre, inclusiv competențele de a reglementa achiziționarea de echipamente și servicii de rețea de către operatori.
- Măsurile vizând restricționarea participării furnizorilor în funcție de profilul lor de risc sunt deja în vigoare în câteva state membre și se află într-un stadiu avansat de pregătire în multe alte state membre. Raportul le solicită celorlalte state membre să continue pe această cale și să finalizeze procesul în lunile următoare.
Proiect de lege în domeniul 5G
Guvernul României a scos în dezbatere publică, în data de 04.08.2020, „un proiect de lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice și de comunicații de interes național şi condiţiile implementării rețelelor 5G”.
De fapt, această lege este o transpunere în legislație a Memorandumului 5G semnat, în august 2019, între România și SUA, cu ocazia vizitei președintelui Klaus Iohannis la Washington.
Documentul nu menționează explicit nimic despre China sau gigantul Huawei – lider pe piața 5G la nivel mondial. Cu toate acesta, o declarație comună semnată cu aceeași ocazie între Klaus Iohannis și Donald Trump preciza că România și SUA „caută să evite riscurile de securitate care însoțesc investițiile chineze în rețelele de telecomunicații 5G” și că „România este hotărâtă să lucreze cu Statele Unite pentru combaterea amenințărilor de securitate cibernetică ridicate de furnizorii chinezi în domeniul rețelelor 5G”.
În luna septembrie 2019, Gordon Sondland, Ambasadorul SUA la UE, declara că scopul acestui Memorandum este ca România să devină „liberă de Huawei”.
Declarația oficialului american a stârnit reacția companiei chineze care a catalogat afirmațiile drept „o acțiune motivată politic împotriva Huawei și o interferare în zona mediului de afaceri al României”.
La art. 4, din proiectul de lege, există o serie de mențiuni care ar putea limita implicarea Huawei în dezvoltarea infrastructurii 5G din România, respectiv necesitatea completării unei declarații pe proprie răspundere care atestă îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:
- nu se află sub controlul unui guvern străin, în lipsa unui sistem juridic independent;
- are o structură transparentă a acţionariatului;
- nu are cunoştinţă de un istoric de conduită corporativă neetică;
- se supune unui sistem juridic care impune practici corporative transparente.
Potrivit proiectului de lege, tehnologia furnizată de Huawei, Nokia, Ericsson, ZTE și orice alt producător 5G va trebui să obțină autorizația prealabilă de la CSAT și Guvernul României înainte de a fi folosită în rețelele operatorilor de telefonie mobilă.
Reacția Huawei la prevederile proiectului de lege
La 12.08.2020, CEO-ul Huawei România, George Zhang, a susținut o conferință de presă online în care și-a manifestat nemulțumirea față de proiectul de lege aflat în dezbatere publică.
În primul rând acesta consideră că proiectul de lege are o perioadă prea scurtă de dezbatere publică (04-17.08.2020) fără a permite industriei să analizeze impactul.
„Credem ca este un timp scurt de consultare. Am trimis punctul de vedere către Minister. Am vrea să avem 1,5 luni-2 luni de consultare publică pentru a permite industriei să analizeze impactul acestei decizii. Vorbim de o lege care va avea impact pentru următorii poate 30 de ani. Foarte puțin s-a acordat evaluării tehnice și aspectelor de securitate cibernetică. Protejarea rețelelor nu este responsabilitatea politicienilor, ci a inginerilor. În anii de prezență în România nu am avut incidente de securitate și plângeri privind securitatea rețelelor”, a declarat George Zhang.
Acesta a spus că Huawei crede că poate îndeplini toate condițiile impuse în proiectul de lege referitoare la faptul că nu ar fi sub controlul unui guvern străin ori că ar avea o structură transparentă a acționariatului, doar că proiectul de act normativ are o carență esențială: nu detaliază criteriile și aspectele tehnice ale procedurii de autorizare pentru producătorii 5G.
Implicații pentru mediul de afaceri și cel de securitate
O eliminare a Huawei din rețelele telecom din România ar putea cauza pierderi financiare de 9,2 miliarde euro pentru economia țării, susține Huawei, și ar afecta concurența, mii de locuri de muncă, ar crește prețurile serviciilor de internet și telefonie și ar întârzia procesul de digitalizare a țării. Într-o astfel de situație, Huawei estimează o creștere a prețului echipamentelor cu 30%, iar a tarifelor telecom, pentru utilizatorii finali, cu circa 300%.
În ciuda nennumăratelor acuzații la nivel global la adresa politicilor Huawei, dar și privind presupuse acțiuni de spionaj în favoarea guvernului de la Beijing, este foarte clar faptul că există un risc serios de a pierde mii de locuri de muncă și de creștere a prețurilor la serviciile de telecom.
Cu Huawei exclusă de pe piața telecom din România, va fi nevoie ca ceilalți furnizori să acopere cererea și să livreze la timp echipamentele, lucru aproape imposibil. Dacă se va renunța la tehnologia 5G furnizată de compania chineză, cel mai probabil vor trebui înlocuite și echipamentele 2G, 3G și 4G, ceea ce implică costuri uriașe.
Pe e altă parte, este riscant să permiți unei companii cu un „bagaj consistent” în ceea ce privește acțiunile de spionaj pe teritoriul mai multor state, să dezvolte infrastructura unei tehnologii care va domina piața telecomunicațiilor în următoarele decenii.
Aici este rolul structurilor cu atribuții pe zona de securitate națională să evalueze corect și să analizeze 360o impactul pe care l-ar avea utilizarea / limitarea folosirii tehnologiei și echipamentelor 5G furnizate de Huawei sau de orice altă companie asupra căreia există anumite suspiciuni.
Lupta dintre SUA și China pentru supremația în domeniul 5G a condus la o scindarea Europei (și) pe acest subiect. În vreme ce state precum Ungaria, Suedia sau Spania nu văd nicio problemă în folosirea echipamentelor chineze, Marea Britanie și mai multe state est-europene ar dori să renunțe la colaborarea cu Huawei. Londra a anunțat deja că va exclude gigantul chinez din rețeaua sa 5G, pe fondul unor riscuri de securitate.
Probabil o abordare mai rezervată, care nu presupune excluderea companiei chineze de pe piața telecom din România, pe modelul francez, ar fi una dintre opțiunile de luat în calcul de autoritățile din România. Franța a declarat că nu va interzice echipamentele Huawei în mod direct din rețeaua 5G a țării, dar încurajează operatorii să nu o folosească și să acorde doar autorizații temporare de până la opt ani companiilor care folosesc aceste echipamente deja.
Sursă foto: firstpost.com
