De ceva vreme, cel puțin pe zona de comunicare și PR, ghioceii nu mai sunt vestitorii primăverii, ci conturile de Facebook ale instituțiilor publice, în special din zona de forță (MAPN, SRI, MAI). Începând cu 14 februarie și până pe după 8 martie, Facebook se umple de share-uri ale unor postări ieșite din tipar prin care instituțiile de mai sus caută să își îmbunătățească imaginea publică. Ceea ce merită însă adăugat în acest festival al „drăgălășeniei” instituționale este următoarea întrebare: ce fac aceste instituții în restul anului?

Pentru a fi cât mai bine înțeleși, ridicăm întrebarea dintr-un motiv extrem de simplu – comunicarea publică a instituțiilor de forță este vitală pentru misiunea lor. S-a văzut în atâtea cazuri că acestea au nevoie să transmită mult mai bine ceea ce fac și ceea ce vor să facem noi, iar Facebook este cel mai accesibil mod prin care pot realiza acest lucru. Și nu în ultimul rând, ceea ce scriu aceste instituții pe pagina lor oficială trebuie să definească nu doar atitudinea glumeață pe care o au câteva zile pe an, ci întreaga lor activitate. Iar activitatea lor definește nivelul de securitate al societății în care trăim. Cu alte cuvinte, reușesc echipele de social media de la SRI, MAPN și MAI să ne facă să înțelegem cu ce se ocupă, cât de important este și ce vor de la noi?

Să începem cu Serviciul Român de Informații, pentru că, de obicei, postările lor sunt și cele mai discutate.

Primul lucru care trebuie menționat este că SRI, aflat în procesul deschiderii către public, reușește performața să posteze 42 de articole între 1 ianuarie 2019 și 24 februarie 2020. Un număr extrem de mic de postări, ceea ce ne duce la speranța că SRI nu plătește pe cineva doar pentru zona de social media – dacă e așa, SRI are nevoie urgentă să își reevalueze oamenii.

Zona de Facebook a SRI promovează – așa cum era de așteptat și, parțial, de înțeles – două teme, în proporții egale. SRI se axează pe cybersecurity și antiterorism pentru a-și promova imaginea și pune accentul pe componenta de prevenție la ambele. Dacă pentru componenta de cybersecurity este de înțeles, din punct de vedere al comunicării, dorința SRI de a aduce în atenție componenta de awareness, pentru cea de antiterorism SRI pare că vizează publicul mai degrabă doritor de adrenalină și acțiune, decât cel interesat de componenta de intelligence.

Sigur, SRI înglobează echipe antitero care sunt prezente public în diverse situații, însă SRI nu reușește să explice de ce este mai relevant pentru un serviciu de informații să promoveze imaginea unor luptători care acostează o ambarcațiune într-un exercițiu, decât imaginea unor ofițeri de informații care derulează alte activități pe profil antitero. Nu știm care sunt acelea și tocmai asta este problema: SRI nu reușește să explice, prin cel mai important canal de comunicare publică, ce fac unii din cei mai importanți angajați de-ai săi.

Dar problema principală a paginii de Facebook a SRI este alta. Dacă Serviciul poate invoca oricând confidențialitatea și nevoia protejării specificului activității sale, SRI nu are cum să explice de ce pagina sa de Facebook eșuează în a explica, promova și implementa misunea Serviciului în folosul cetățeanilor. Cu titlu de exemplu, CIA -partener strategic al SRI și pagină de Facebook cu cifre similare de reacții și urmăritori, explică periodic care este rolul său și are mesaje pe care le postează pentru categorii demografice sau profesionale specifice. Spre exemplu, CIA are postări de tipul: cum poate contribui un student la securitatea națională? Pare inutil să menționăm că CIA are postări la fel de dese referitoare la cariere ce pot fi urmate în agenție și că pagina sa are și o secțiune intitulată tocmai Cariere. Poate că SRI și-a acoperit mai eficient schema de personal decât CIA?

Discordant între ceea ce SRI vrea să fie imaginea sa publică și modul în care se prezintă pe Facebook este și insistența creatorilor de conținut de social media a Serviciului de a promova ideea că SRI ascultă telefoanele românilor. Este foarte ciudat să ai un conducător de instituție care vrea să transmită o idee a ruperii SRI de practici atribuite unor alte regimuri iar administratorii de Facebook instituțional să pară că nu le pasă.

În concluzie, SRI pare că nu vrea sau că nu îl interesează să dezvolte o zonă de responsabilitate instituțională și comunicare prin Facebook, în ciuda faptului că este foarte urmărită astfel. Rămâne de văzut dacă instituția va decide să își schimbe viziunea sau va migra către ideea angajării unor experți care să se ocupe doar de social media. Oricium ar fi, le dorim succes în misiunea lor și, după cum spune și postarea lor din 8 martie 2019, vă mulțumim că ne ascultați!

Sursă foto: facebook.com/sri.oficial/

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.