Belarusul a fost implicat direct în faza inițială a invaziei Ucrainei (februarie 2022), când teritoriul său a fost folosit de către forțele armate ale Federației Ruse pentru asaltul capitalei Kiev. Aceste trupe, care fuseseră trimise în Belarus sub justificarea unor exerciții militare, s-au retras după două luni, dar Rusia a continuat să staționeze rachete (care din 2023 includ și modele nucleare) pe teritoriul său. Armata Belarusului nu a luptat oficial de partea Rusiei.
Exerciții convenționale
Cu toate acestea, Belarusul și-a intensificat pregătirile militare în ultima perioadă, deși președintele Aleksandr Lukașenko a insistat că măsurile sunt doar defensive. În perioada 29 septembrie – 2 octombrie 2026, Belarusul a desfășurat exerciții de mobilizare, care au inclus pregătirea trecerii armatei la un regim special de funcționare. A fost exersată și apărarea teritorială la granița de sud-est, pe lângă verificări ale pregătirii unităților de artilerie.
La 23 septembrie, autoritățile belaruse au anunțat verificarea Trupelor de Apărare Antiaeriană. Secretarul de stat al Consiliului de Securitate, Aleksandr Volfovici, a declarat că aceste structuri îndeplinesc misiuni de luptă pentru protejarea „perimetrului extern al Statului Unional” (din 1997, Rusia și Belarus fac parte din această uniune supranațională). Autoritățile au justificat exercițiul prin presupusa amenințare reprezentată de NATO.
Dronele Rusiei
Întrebarea esențială este în ce măsură această coordonare e pentru apărarea legitimă a Belarusului și în ce măsură contribuie la susținerea operațiunilor militare ale Kremlinului. Drone rusești apar constant în spațiul aerian belarus (aproximativ șase pe zi), inclusiv aparate care intră din Rusia și se îndreptă spre Ucraina, sau state din Uniunea Europeană. Desigur, simpla prezență a unei drone în spațiul aerian nu dovedește că a și fost lansată din Belarus, dar frecvența incidentelor nu poate fi ingorată.
Exerciții nucleare
Dimensiunea nucleară este poate cel mai sensibil aspect al cooperării ruso-beloruse. La 21 mai 2026, președintele rus Vladimir Putin și Aleksandr Lukașenko au urmărit exerciții nucleare comune. Lukașenko a susținut atunci că Belarusul nu intenționează să intre în război contra Ucrainei, dar se va apăra împreună cu Rusia în cazul unei agresiuni. Exercițiile au inclus primirea rachetelor Iskander-M și deplasarea acestora către localitatea Asipovici, din centrul Belarusului. Vorbim deci de o extindere a infrastructurii nucleare rusești și simultan, un semnal politic la adresa NATO.
Concluzia
Deci ce este de făcut? În primul rând, trebuie urmărită constant situația de la frontiera Belarusului (cu Lituania, Polonia și Ucraina), pentru preîntâmpinarea oricărei operațiuni militare. În al doilea rând, incidentele cu drone trebuie investigate prin schimb de date radar, analiză tehnică și cooperare între statele afectate. În al treilea rând, alianța nucleară ruso-belorusă necesită monitorizare continuă, pentru a fi stabilite locațiile de lansare ale rachetelor. O evaluare credibilă a amenințărilor este mai utilă decât afirmațiile categorice despre un război iminent.
Surse foto: TVP World, Pravda, Business Insider
