Undeva la finalul lunii ianuarie, liderul UDMR, Kelemen Hunor, afirma, în contextul reformelor din sectorul public că „fără o reformă structurală, nu ai cum să schimbi lumea. Poți să crești tu TVA, momentan s-ar putea să rezolvi niște chestiuni legate de venituri, dar în același timp tu trebuie să reduci atunci impozitul pe muncă. Oamenii au un simț al dreptății foarte-foarte dezvoltat. Și vă spun un singur lucru: nu pot accepta că magistrații, indiferent că sunt judecători sau sunt procurori, nu pot accepta că polițiștii, militarii, după 25 de ani de serviciu, la 50 de ani, la 48 de ani, la 49 de ani, ies la pensie”.
Acum să punem toate aceste afirmații într-un context mai larg, ca să elucidăm puțin ce a vrut să spună autorul.
În actualul context social din plan intern, dar și geopolitic la nivel regional și național, România are nevoie, mai mult ca oricând, ca structurile din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională să performeze cât mai bine, să fie cât mai solide, astfel încât să poată face față tuturor provocărilor ce ar putea pune în pericol țara.
Afirmațiile domnului Kelemen Hunor nu fac altceva decât să agite spiritile și să creeze o stare de instabilitate în rândul angajaților din acest domeniu (polițiști și militari) într-un mod absolut nefondat.
Trecem peste faptul că liderul UDMR este și cetățean al statului maghiar, haideți să vedem care e situația pensionarilor militari din statul pe care Kelemen Hunor îl deservește cu adevărat. Potrivit site-ului ungar telex.hu, la nivelul anului 2023, ministrul apărării de la Budapesta a emis un decret prin care unii angajați din sistemul de apărare pot trece în rezervă dacă au cel puțin vârsta de 45 de ani și 25 de ani de vechime. Se mai menționez în articol faptul că aceste condiții au fost gândite din cauza faptului că regimul de lucru în astfel de organizații erodează fizic și psihic angajații.
În general, conform informațiile publice reiese că în situația în care este îndeplinită condiția unei vechimi de 30 de ani în structurile militare, persoana în cauză este eligibilă pentru a trece în rezervă.
Deci cum e? La Budapesta funcționează, la București ba?
În al doilea rând, actualul context geopolitic, cu Trump la putere în SUA, cu relațiile amicale între Trump și Putin, dar și cu cele între Putin și premierul ungar Viktor Orban, deci cu o poziție privilegiată a Ungariei față de cei doi poli de putere, ne putem ridica oarecare semne de întrebare dacă nu cumva retorica lui Kelemen Hunor vine să susțină anumite interese ale statului maghiar în România. Putem fi ignoranți sau putem să ne aducem aminte de nenumăratele inițiative susținute de UDMR cu privire la autonomia teritorială a așa-zisului „Ținut Secuiesc”, de vizitele dese ale lui Viktor Orban prin zonele aceluiași „ținut”, de încercările grosolane ale aceluiași Orban de a declanșa un scandal prin afișarea de fulare cu harta „Ungariei Mari” la diverse evenimente sportive și așa mai departe.
Așadar, sperăm ca domnul Kelemen Hunor, sau alții ca el, să evalueze puțin mai atent situația înainte să emită chestiuni ce pot produce perturbări în rândul diverselor categorii sociale, cu atât mai mult cu cât ne confruntăm cu război la graniță și cu numeroasele incertitudini generate de transformările radicale de pe scena internațională.
Sursă foto: miniszterelnok.hu
