În urma unui acord semnat între prim-ministrul armean Nikol Pașinian și Vladimir Putin, trupele federale de grăniceri ale Rusiei, care sunt subordonate integral FSB, vor fi retrase de la punctele de control ale frontierei dintre Armenia și Iran până la un termen limită de pe 1 ianuarie 2025. Erevanul va prelua astfel controlul complet asupra zonei, care a fost sub supravegherea Federației Ruse în timpul ultimelor trei decenii. În plus, trupele armene se vor alătura personalului rus deja prezent de-a lungul frontierei cu Turcia, care este închisă din 1993. În rolul său de principală națiune succesoare a Uniunii Sovietice, Rusia a continuat să mențină o prezență militară de-a lungul granițelor Armeniei cu Turcia și Iran, cu 4.500 de grăniceri ruși rămași în regiune și după ce destrămarea URSS a avut loc.
Cu toate acestea, acordul dintre cei doi șefi de guvern subliniază dorința tot mai mare a Armeniei de a se distanța de Moscova, în special după ce Rusia nu a sprijinit Erevanul în conflictul său cu Azerbaidjan privind Republica Arțah din Nagorno-Karabah. Lipsa intervenției ruse în momente critice ale conflictului din 2023 a dus la pierderea regiunii după înfrângerea unei Armenii care era membră a Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO). Frustrarea Erevanului a fost adâncită de faptul că a invocat articolul 4 (care funcționează similar cu articolul 5 al NATO) la momentul atacului azer, dar nu a beneficiat de ajutor militar. După terminarea luptelor, prim-ministrul Pașinian a declarat public că a fost o greșeală strategică să se bazeze exclusiv pe Rusia pentru securitatea țării sale. El a afirmat că atenția Moscovei concentrată pe războiul din Ucraina a diminuat angajamentul său față de aliații din Caucazul de Sud, în ciuda faptului că oficialii ruși au negat orice fel de schimbare în prioritățile lor.
Ruptura diplomatică dintre cele două țări s-a adâncit și mai mult atunci când Armenia a trimis ajutor umanitar Ucrainei, un gest pe care Moscova l-a considerat o jignire. Armenia și-a înghețat participarea în CSTO, invocând nemulțumirea față de incapacitatea blocului de a proteja interesele sale drept stat membru. „Există o expresie: „a trece Rubiconul”, iar dacă nu l-am trecut încă, există o probabilitate mare să-l trecem în curând”, a spus Pașinian luna trecută, referindu-se la deteriorarea relației Armeniei cu CSTO și implicit, Rusia. Acesta a adăugat că el consideră organizația drept o amenințare la adresa securității, suveranității și existenței viitoare a Armeniei ca stat independent. Într-un efort de a-și diversifica strategiile de apărare, Armenia a început să exploreze legături militare cu alte națiuni. Drept urmare, a achiziționat arme din India și a desfășurat exerciții militare comune cu membri NATO, inclusiv Statele Unite.
Sursa foto: mediamax.am
