Liderii europeni s-au reunit astăzi la Paris pentru un summit de urgență, cu scopul de a elabora o strategie unitară privind Ucraina. Întâlnirea s-a desfășurat la Palatul Élysée și a fost găzduită de președintele francez Emmanuel Macron. Au fost prezente figuri-cheie ale Europei, inclusiv cancelarul german Olaf Scholz, prim-ministrul britanic Keir Starmer, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și secretarul general al NATO, Mark Rutte. Obiectivul principal al reuniunii: asigurarea unui rol central al Europei în modelarea viitorului Ucrainei, în condițiile în care SUA și Rusia par gata să dicteze de unele singure termenii păcii.
Din moment ce Washingtonul a trimis semnale că nu dorește să își asume mai multe responsabilități când vine vorba de garantarea securității Ucrainei, premierul Starmer a declarat că Marea Britanie este pregătită să trimită trupe de menținere a păcii dacă se va ajunge la un acord. Declarațiile lui Starmer reflectă o conștientizare tot mai mare în capitalele europene că nu mai pot conta pe leadershipul american sub președinția lui Donald Trump. „Sfârșitul acestui război, atunci când va veni, nu poate fi doar o pauză temporară înainte ca Putin să atace din nou”, a declarat Starmer înaintea summit-ului.
Germania a adoptat o poziție similară, oficialii declarând că „nu vor ezita” să contribuie cu trupe, deși nu s-a luat încă nicio decizie concretă la Paris. Suedia și Olanda și-au exprimat de asemenea disponibilitatea de a trimite soldați, dar Polonia, care tehnic vorbind are a treia cea mai numeroasă armată din NATO, a exclus această posibilitate. Spania a precizat că este prea devreme pentru o astfel de discuție. O misiune de menținere a păcii condusă de Europa, dar fără implicare extinsă, ar putea fi o provocare logistică majoră pentru capacitățile militare ale țărilor noastre, deja afectate de doi ani de livrări de arme către Kiev.
În timp ce liderii europeni își definesc strategia, oficialii americani și ruși se pregătesc pentru întâlniri la nivel înalt în Arabia Saudită începând de mâine. Decizia lui Trump de a negocia direct cu Vladimir Putin, fără consultarea prealabilă a aliaților europeni sau a Ucrainei, a stârnit temeri că soarta Kievului ar putea fi decisă fără ca acesta să aibă un cuvânt de spus. Totuși, cele două tabere par să aibă obiective diferite. Oficialii americani au descris întâlnirea ca fiind un test pentru a evalua seriozitatea Moscovei în privința păcii, în timp ce Kremlinul a prezentat discuțiile ca o oportunitate de a aborda restabilirea relațiilor ruso-americane.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, aflat simultan într-o vizită în Emiratele Arabe Unite, a respins categoric negocierile dintre SUA și Rusia. „Ucraina consideră că orice negocieri despre Ucraina, dar fără Ucraina, sunt lipsite de rezultat. Nu putem recunoaște niciun acord luat fără noi”, a declarat el reporterilor. Între timp, Washingtonul a transmis un chestionar guvernelor europene, solicitând clarificări privind garanțiile de securitate pe care acestea sunt dispuse să le ofere Kievului, inclusiv posibile desfășurări de trupe. Întrebat dacă SUA ar sprijini o operațiune europeană de menținere a păcii, trimisul lui Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, a răspuns: „Nicio opțiune nu trebuie exclusă”.
Diplomații prezenți la Paris au dezvăluit că Franța și Marea Britanie, care au armatele cu cel mai mare buget din Europa, analizau încă din noiembrie opțiuni pentru sprijinirea cu trupe a unui armistițiu. Deși Marea Britanie nu mai este membră a UE, aceasta rămâne unul dintre cei mai vocali susținători ai Ucrainei. Macron, care a avut deja discuții directe cu Trump, va insista cu siguranță pentru un rol european în orice viitor acord de pace. Având în vedere că SUA și Rusia își conduc negocieri doar între ele, iar Ucraina respinge orice înțelegere fără implicarea sa, însăși inițiativa Europeană poate deveni factorul decisiv pentru obținerea unei păci, deși Trump și Putin par să vrea doar o înțelegere bilaterală.
Sursa foto: The Times
