Vladimir Putin a crezut într-un blitzkrieg întins pe cel mult o săptămână, dar a provocat cel mai sângeros conflict militar din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial până în prezent.
Pe 24 februarie 2022, Europa s-a trezit cu ochii ațintiți spre Est. După mai bine de două decenii de discursuri și politici anti-ucrainene, la opt ani de la anexarea peninsulei Crimeea și aproape opt ani de susținere a unui conflict militar brutal în Donbas, Vladimir Putin a decis să încheie acest capitol al moștenirii sale istorice cu un război de cucerire a Ucrainei mascat sub termenul „operațiune militară specială”.
Invazia din 24 februarie 2022 a generat noi scopuri în Europa și în alianța militară occidentală condusă de SUA. A schimbat economia mondială și a forțat o nouă realitate energetică în Europa.
A provocat cea mai mare și mai rapidă deplasare de oameni din ultimele decenii. A început chiar să influențeze gândirea geopolitică în jurul unor evenimente care încă nu au avut loc.
„Demilitarizarea şi denazificarea Ucrainei”…
Într-o alocuțiune transmisă pe 24 februarie 2022, cu puțin timp înainte de ora 05.00 în Ucraina, Putin anunță că și-a trimis forțele armate pentru a „apăra” teritoriile separatiste proruse din regiunile ucrainene Donețk și Lugansk pe care le folosise timp de opt ani într-un război menit destabilizării țării vecine și le recunoscuse drept independente cu două zile mai devreme.
Obiectivul este „demilitarizarea şi denazificarea Ucrainei”, susține liderul de la Kremlin, care inventează etichete pentru a denatura motivul real al războiului, și anume acapararea așa-numitelor „pământuri istorice”, supraviețuirea regimului de la Moscova și pecetluirea lui Putin în istorie ca un lider de stat care a răzbunat „trădarea” Rusiei la sfârșitul Războiului Rece. El reia acuzația nefondată de „genocid” asupra populației rusofone din Donețk și Lugansk, care împreună formează regiunea geografică Donbas, și teza încercuirii Rusiei de către NATO, pe care o califică drept „agresivă”. În plus, ameninţă Occidentul cu „consecinţe fără precedent” dacă intervine în apărarea Ucrainei.
În timp ce Putin făcea anunțul, soldații săi intrau deja în Ucraina din trei direcții: nord, dinspre Belarus, sud, dinspre Peninsula Crimeea, anexată de Rusia în martie 2014, și Est. Înaintarea forțelor terestre este însoțită de bombardamente pe întreg teritoriul Ucrainei, de la Harkov la Liov și de la Kiev la Odesa.
Informat prost de serviciile sale secrete despre realitatea din Ucraina și prea încrezut în autoproclamata superioritate militară a Rusiei, liderul de la Kremlin a mizat pe o ofensivă militară de tip blitzkrieg.
În cele din urmă opoziția apărătorilor ucraineni, atacurile repetate cu drone Bayraktar TB2 și sisteme antitanc Javelin împotriva coloanelor blindate ruse, dar și marile lacune de care a dat dovadă comandamentul militar de la Moscova în ceea ce privește pregătirea logistică a invaziei, au dus la stagnarea ofensivei.
…După un an, Ucraina încă rezistă
La un an după ce Vladimir Putin a declanșat cel mai mare război de agresiune în Europa de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, Ucraina încă rezistă.
După un an, iată care sunt cele mai semnificative consecințe ale războiului de până acum.
- NATO revitalizată
Când Putin a început să pună bazele pentru invazia Ucrainei, a invocat drept o amenințare existențială extinderea NATO în spațiul post-sovietic.
Invazia Ucrainei a stimulat extinderea alianței, dar a condus și la investiții suplimentare în rândul membrilor săi, în special Germania și Polonia.
- Europa mai puternică, mai unită
La fel ca NATO, Uniunea Europeană a atras interesul unor noi potențiali membri. Ucraina și-a depus cererea de aderare în câteva zile de la invazia Moscovei, urmată de Georgia și Moldova.
Deși sprijinul pentru aderarea Ucrainei la UE rămâne ridicat, este puțin probabil ca aderarea Kievului la bloc să aibă loc în curând. Totuși, așa cum o văd unii observatori, problema aderării Ucrainei la UE este o chestiune de „când”, nu „dacă”.
„Ucraina va deveni în cele din urmă membră a UE”, spune Stubb, o predicție pe care a extins-o și în ceea ce privește Georgia și Moldova.
- Mai puțină dependență de petrolul și gazele rusești
După invazia Rusiei, Europa a impus o interdicție asupra importurilor de petrol rusesc și și-a redus dependența de gazul rusesc de la 35,7% în februarie 2022 la 12,9% astăzi – o schimbare care este în egală măsură o consecință a inițiativei europene precum și a Moscovei.
- Rusia, un stat incomplet izolat
Chiar dacă războiul s-ar termina mâine, probabil că ar dura zeci de ani, dacă nu generații, pentru ca încrederea să fie restabilită între Rusia și Occident. Pentru ucraineni, acea zi s-ar putea să nu vină niciodată.
India și China continuă să se situeze pe linia neutralității aparente, la fel ca zeci de alte țări reprezentând aproape jumătate din populația lumii.
Mesajul lui Volodimir Zelenski la împlinirea unui an de război
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a marcat vineri împlinirea unui an de la invazia Rusiei împotriva ţării sale cu un mesaj video intitulat „Anul invincibilităţii” în care s-a adresat ucrainenilor şi în care a definit ultimele 12 luni drept „un an de durere, tristeţe, credinţă şi unitate„.
„La 24 februarie, milioane dintre noi am făcut o alegere. Nu un steag alb, ci un steag albastru şi galben (culorile drapelului Ucrainei – n.r.). Nu să fugim, ci să înfruntăm. Să înfruntăm duşmanul. Rezistenţă şi luptă„, a spus liderul ucrainean într-un mesaj difuzat pe canalul său de Telegram.
„Ucraina a surprins lumea. Ucraina a inspirat lumea. Ucraina a unit lumea. Sunt mii de cuvinte pentru a o dovedi, dar ajung doar câteva. Lumea a văzut de ce este capabilă Ucraina. Sunt noii eroi. Apărătorii Kievului, apărătorii Azovstalului. (…) Harkov, Cernigău, Mariupol, Herson, Nikolaev, Gostomel, Volnovaha, Bucea, Irpin, Ohtirka. Oraşe Eroice. Capitale ale invincibilităţii”
„Principala concluzie (a anului 2022) este că am supravieţuit. Nu am fost înfrânţi. Şi vom face totul pentru a învinge în acest an!„, a conchis Zelenski.
Foto: www.thetimes.co
