În tumultul luptei din interiorul Camerei Reprezentanților a Statelor Unite din cursul anului trecut, ajutorul pentru Ucraina a fost afectat. După demiterea lui Kevin McCarthy, un susținător al Ucrainei, noul sprijin nu a fost împărtășit de succesorii și unii dintre colegii săi. De atunci, sprijinul pentru Ucraina a devenit mai controversat și blocat într-un impas.
Un factor probabil în această situație este percepția șanselor de victorie ale Ucrainei. Deși Ucraina rămâne rezistentă în fața atacurilor rusești, rezistența sa nu este nelimitată; vârsta medie a soldaților săi este de 40 de ani, iar populația sa este mult mai mică decât cea a Rusiei. Există voci în Capitol Hill care cer reducerea armamentului trimis în Ucraina, în timp ce alții consideră că SUA nu au furnizat echipamentul adecvat pentru autoapărare Ucrainei. Acest lucru este în concordanță cu faptul că, la nivel global, ajutorul acordat Ucrainei a scăzut în ultimul an.
Cu toate acestea, această fracțiune din Congres nu recunoaște sau nu înțelege că este mult mai periculos ca Ucraina să fie învinsă iar Rusia să ajungă la ușa Vestului.
Dacă Ucraina este înfrântă și Rusia obține succes, SUA va fi nevoită să înarmeze puternic cele șase țări care alcătuiesc flancul estic al NATO – Polonia, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania și România – cu excepția cazului în care dorește să trimită trupe și să lupte în războiul aliaților săi.
Polonia a primit cel mai mare sprijin de până acum, datorită frontierei sale comune mari cu Ucraina. Aceasta a respectat angajamentul său de a aloca 2% din PIB pentru apărare și a fost partenerul cel mai important al SUA în cadrul NATO de la începutul războiului din Ucraina. De asemenea, SUA au semnat acorduri de cooperare în domeniul apărării pe cinci ani cu cele trei țări baltice, incluzând „apărarea integrată antiaeriană și antirachetă, participarea la operațiuni și exerciții militare internaționale, dezvoltarea infrastructurii și instruirea”, conform Pentagonului.
Cu toate acestea, aderarea recentă a Finlandei la NATO a dublat frontiera alianței cu Rusia, oferind o barieră împotriva vulnerabilității celor trei țări baltice. Cu toate acestea, Moscova a intensificat retorica folosită pentru a descuraja Finlanda să se alăture NATO, trecând de la amenințări implicite de agresiune la amenințări deschise. Diplomatul permanent al Rusiei în organizațiile internaționale, Mikhail Ulyanov, a avertizat că Finlanda ar fi „prima care va suferi” în cazul unui război între Rusia și NATO.
El a descris și acordul de cooperare în domeniul apărării dintre Finlanda și SUA, care permite staționarea trupelor americane și depozitarea echipamentului militar la bazele finlandeze, chiar la ușa Rusiei, ca fiind „o provocare serioasă” pentru Moscova.
În fața acestor amenințări, Finlanda este, probabil, țara care trebuie să primească cât mai urgent echipamente militare din partea SUA. În pregătirea pentru necesitatea apărării unei frontiere masive a NATO cu Rusia, Helsinki are deja programată primirea a 64 de avioane de luptă F-35A, cel mai avansat avion de luptă disponibil în prezent. De asemenea, din cauza frontierei sale lungi cu Rusia, Finlanda este un candidat logic pentru a primi tancuri M1A1 Abrams, superioare oricărui tanc folosit de armata rusă.
În mod miraculos, Ucraina încă își păstrează poziția și nu cedează în fața agresiunii rusești. Se concentrează în principal pe îndepărtarea armatei ruse din regiunile cele mai estice ale țării și a reușit să câștige o poziție pe partea estică a râului Dnipro. Cu toate acestea, există rapoarte privind pierderile semnificative suferite de armata ucraineană. Astfel, situația ar putea să se schimbe, iar minimul progres să fie anulat în circumstanțe nefavorabile.
Acesta nu este momentul potrivit pentru membrii Congresului să reducă transferurile de armament către Ucraina. Condițiile războiului sunt schimbătoare, iar Congresul nu își poate permite să presupună că, în cazul pierderii Ucrainei, costul apărării Vestului nu va crește semnificativ.
