Liderii Uniunii Europene se reunesc informal la 3 februarie 2025, la Palais d’Egmont din Bruxelles, pentru a discuta despre apărarea europeană. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a fost invitat să participe la prânz, iar prim-ministrul Regatului Unit, Keir Starmer, a fost invitat la dineu, informează site-ul https://www.consilium.europa.eu/, citat de Agerpres.
Liderii UE vor discuta despre apărarea europeană și despre modalitățile de consolidare a capabilităților de apărare, într-un context de securitate marcat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, de intensificare a atacurilor hibride și cibernetice asupra statelor membre și de situația din Orientul Mijlociu. ‘O apărare eficace este un bun comun în beneficiul tuturor europenilor. Obiectivul consolidării apărării europene ar trebui să fie luat în considerare în toate politicile relevante ale Uniunii’, a spus președintele Consiliului European, Antonio Costa, la 13 ianuarie 2025.
Pornind de la principiul conform căruia Europa trebuie să își asume o mai mare responsabilitate pentru propria apărare și pentru o mai strânsă cooperare la nivel european, discuția se va axa pe dezvoltarea capabilităților de apărare; finanțare, inclusiv mobilizarea de fonduri private; modalitățile optime de utilizare a instrumentelor UE și a bugetului UE, precum și opțiuni comune suplimentare care ar putea fi luate în considerare; consolidarea și aprofundarea parteneriatelor.
Discuția va contribui la pregătirea următoarelor etape pentru ca Europa să devină un actor mai rezilient și mai de încredere în domeniul securității și apărării și, în consecință, un partener transatlantic mai puternic, inclusiv în contextul NATO. Discuția va contribui la oferirea de orientări Comisiei și Înaltei Reprezentante, care vor pregăti propuneri privind viitorul apărării europene. În acest context, liderii vor discuta și despre legătura dintre sporirea investițiilor în domeniul apărării și consolidarea competitivității economice globale și a coeziunii UE.
Pentru a facilita coordonarea și cooperarea între statele membre în materie de securitate și apărare, UE are la dispoziție o serie de instrumente precum politica de securitate și apărare comună (PSAC), Busola strategică, cooperarea structurată permanentă etc. În cadrul politicii de securitate și apărare comune, UE acționează prin operațiuni de menținere a păcii, în prevenirea conflictelor și în consolidarea securității internaționale. Din 2003, UE a lansat peste 40 de misiuni în Europa, Africa și Orientul Mijlociu. În prezent, sunt în curs de desfășurare 22 misiuni și operații PSAC ale UE.
Busola strategică este o inițiativă condusă de statele membre ale UE care urmărește să ofere clarificări și orientări cu privire la politica de securitate și apărare comună a UE până în 2030, precum și să stabilească o interpretare comună a principalelor amenințări și provocări cu care se confruntă Europa pe termen scurt și mediu. Busola strategică a fost adoptată de către Consiliu la 22 martie 2022.
În ceea ce privește cooperările structurate permanente, Tratatul de la Lisabona prevede că un grup de state membre își poate consolida cooperarea în domeniul apărării prin stabilirea unei cooperări structurate permanente (PESCO). Propunerea a fost adoptată de Consiliu în decembrie 2017. La 19 noiembrie 2024, Consiliul a aprobat concluzii privind revizuirea strategică a PESCO. Toate statele membre ale UE participă la PESCO, cu excepția Maltei.
***
Anterioara reuniune a Consiliului European a avut loc la 19 decembrie 2024, fiind una formală. Liderii UE au discutat despre Ucraina, Orientul Mijlociu, UE în lume, reziliență și pregătire, migrație și chestiuni de politică externă. La reuniune a participat și președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski.
De asemenea, liderii Uniunii au salutat punerea în aplicare fermă a Mecanismului pentru Ucraina, un instrument al UE care oferă sprijin financiar previzibil pentru a ajuta Ucraina în redresarea, reconstrucția și modernizarea sa. Se preconizează că plățile totale din cadrul mecanismului vor ajunge la 12,5 miliarde de euro în 2025.
Nu în ultimul rând, a fost adoptat cel de-al 15-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care include măsuri împotriva ‘flotei fantomă’.
***
Consiliul European a fost creat în decembrie 1973, ca un organism informal la nivelul UE. Prin Tratatul de la Maastricht (1992), Consiliul European devine un organism oficial (fără să fie una dintre instituțiile Uniunii), iar prin Tratatul de la Lisabona (2009), acesta devine una dintre cele șapte instituții ale UE. Astfel, Consiliul definește orientarea politică generală a UE, dar nu are un rol legislativ la nivelul Uniunii.
Consiliul European stabilește agenda politică, în mod tradițional prin intermediul ‘concluziilor’, adoptate în cadrul reuniunilor, care identifică subiectele de interes și măsurile care urmează să fie luate. În cadrul fiecărei reuniuni a Consiliului European sunt adoptate concluzii de către această instituție.
Din Consiliul European fac parte șefii de stat sau de guvern ai celor 27 de state membre ale UE, președintele Consiliului European și președintele Comisiei Europene. Deciziile în cadrul instituției sunt adoptate, în general, prin consens. În anumite situații menționate în tratatele UE, deciziile sunt adoptate în unanimitate sau cu majoritate calificată.
Actualul președinte al Consiliului European este Antonio Costa, care și-a început mandatul la 1 decembrie 2024.
Pe lângă reuniunile formale, Consiliul European desfășoară și reuniuni informale sau extraordinare ale șefilor de stat sau de guvern. De obicei, în urma acestor reuniuni, liderii adoptă mai degrabă o declarație decât concluzii oficiale.
Sursă foto: eda.europa.eu
