Evenimentul soldat cu un mort şi trei răniți, inclusiv candidatul Republican la Președinția Americană Donald Trump, este o dovadă clară a polarizării masive care s-a întâmplat în politica Statelor Unite. Rănirea lui Trump a făcut din acesta un fel de martir în numele democrației pentru suporterii săi, atrăgând în același timp şi mulți oameni anterior indeciși, dar care au simțit simpatie pentru el. Momentul în care la 30 de secunde după primele împușcături, Trump a fost ridicat de la pământ pentru a fi escortat la un camion blindat, dar s-a oprit la tribună pentru a își ridica pumnul în aer, scandând „Fight! Fight! Fight!”, este atât de evocativ încât va fi probabil imortalizat drept cel mai memorabil moment al ultimilor 20 ani de istorie politică americană. Președintele Joe Biden a încercat să clameze situația îndemnând cetățenii săi la cumpătare și ordonând o investigație imediată a circumstanțelor și motivelor evenimentului.
Încercarea de asasinare este un câștig net din punct de vedere al relațiilor publice pentru Republicani, exacerbat de inabilitatea agenților federali ai unui guvern Democrat de a depista și opri atacatorul înainte de a lovi. A fost chiar formulată o teorie a conspirației relativ la complicitatea Democraților în asasinat, lucru ce nu are însă nicio bază în adevăr, ci este mai degrabă o dovadă a acestei anterior menționate polarizări. Un singur lucru este cert: faptul că Trump a trăit îl pune în subconștientul națiunii la același nivel cu alți președinți americani supraviețuitori de asasinate, ca Teddy Roosevelt, sau Ronald Reagan, care s-au dovedit mereu ca fiind foarte populari mai apoi. În plus, dacă Trump va participa cu un discurs la Convenția Națională Republicană care a început astăzi, la un interval de timp atât de scurt de când a fost rănit, atunci acesta își va întări propriul mit cu atât mai mult, mărindu-i semnificativ șansele de reușită în noiembrie.
Sursa foto: Verbwise.ca
