Reprezentanții Comisiei Europene, ai Serviciului European de Acțiune Externă, ai Consiliului Europei, ai Ucrainei și ale altor 37 de state au anunțat ieri punerea bazelor juridice pentru un Tribunal Special pentru Crima de Agresiune împotriva Ucrainei. Noua instanță internațională ar urma să funcționeze în cadrul Consiliului Europei și să urmărească penal liderii politici și militari ai Rusiei, inclusiv pe președintele Vladimir Putin. Dar care sunt șansele reale ca această structură să își îndeplinească sarcinile dacă va fi creată?
Conflictele care au avut loc în ultimii 80 de ani au dus direct la crearea mai multor tribunale penale internaționale care să judece și să condamne persoanele vinovate de încălcarea legislației internaționale. Tribunale precum cele de la Nürnberg și de la Tokyo, dar și cele pentru fosta Iugoslavie și Rwanda sunt printre cele mai importante exemple de astfel de curți internaționale. Totuși, toate au un element comun, și nume caracterul ad-hoc, ele fiind create în urma unor situații specifice, încetând activitatea odată ce scopul a fost atins.
Întrucât comunitatea internațională ducea lipsă de un tribunal penal internațional permanent, în cadrul conferinței de la Roma din 1998 a fost fondată Curtea Penală Internațională. Noua instanță, care are sediul la Haga, are competența de a urmări penal și de a judeca persoane care au săvârșit genocid, crime împotriva umanității, crime de război și agresiune. Totuși, în ceea ce prevede crima de agresiune, statutul curții prevede că aceasta nu își poate exercita jurisdicția asupra unui stat care nu a ratificat documentul.
Rusia, alături de SUA și China, sunt principalele țări care nu a făcut acest lucru, ceea ce înseamnă că tribunalul de la Haga nu poate urmări penal pentru agresiune cetățenii acestor țări, inclusiv pe președintele Putin, în legătură cu războiul din Ucraina. De asemenea, este important de precizat că liderul de la Moscova, în calitate de șef de stat, se bucură de imunitate la nivel internațional, ceea ce face imposibilă arestarea sa pentru a fi adus în fața instanței.
În acest context, Ucraina și Uniunea Europeană au venit cu ideea creării unui tribunal ad-hoc pentru a judeca liderii ruși vinovați de agresiune. În ciuda optimismului manifestat de către liderii europeni cu privire la noua structură, eficacitatea sa, în cazul în care va fi creată, va fi una redusă. Acest lucru se datorează faptului că, la fel ca în cazul Curții Penale Internaționale, Rusia nu va fi parte la documentul fondator. Astfel, acest stat nu va avea nicio obligație juridică de cooperare cu tribunalul special pentru Ucraina, ceea ce înseamnă că suspecții vizați de către curte nu vor putea fi arestați și extrădați în cazul în care se află pe teritoriul Rusiei.
Întrucât persoanele care ar putea fi urmărite de către instanța internațională sunt în principal lideri politici și militari de rang înalt din Rusia, lipsa de cooperare ar face imposibilă îndeplinirea scopului curții, transformând-o astfel într-o instanță lipsită de eficacitate. În contextul inițierii unor discuții de pace cu Rusia de către noua administrație americană, este posibil ca liderii de la Moscova să insiste pentru abandonarea inițiativei de instituire a acestei curți internaționale, o cerință care va fi dificil, poate chiar imposibil de acceptat de către Ucraina și statele europene.
Sursa foto: GCNC
