Doi membri ai redacției GeoDef.ro, Dragoș Sorescu și Bogdan Petrescu, au efectuat o deplasare către Republica Moldova pentru a intervieva în teren experți și politicieni locali, care sunt dedicați adâncirii cooperării dintre România și Republica Moldova. Ce urmează este o convorbire cu deputatul Eugeniu Sinchevici din cadrul Partidului Acțiune și Solidaritate, prima dintr-o serie de interviuri care vor fi continuate în săptămânile care vin.
Domnul Sinchevici este în al patrulea său an de mandat, fiind cel mai tânăr deputat din istoria Republicii Moldova, la 26 de ani. A studiat la Școala de excelență politică – Konrad Adenauer Stiftung și Institutul de Studii Politice din Paris, una dintre respectatele grande école franceze. Este președintele PAS Youth din februarie 2021 și membru al Comisiei Parlamentare pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media.
Dragoș Sorescu: Bună ziua! Vă mulțumesc pentru timpul acordat. Fiind cel mai tânăr deputat din Parlamentul Republicii Moldova, reprezentați o generație care începe să-și asume roluri importante în viața publică. Aș vrea să începem chiar de aici, de la tineri și implicarea lor.
1.Ce inițiative aveți sau sprijiniți pentru implicarea tinerilor în viața civică și politică? Există modele de bune practici pe care România le-ar putea învăța de la Republica Moldova?
Eugeniu Sinchevici: Noi am preluat niște modele de la România, în special modelul Consiliului Național al Elevilor. Înainte ca noi să ajungem la putere, Consiliul Național al Elevilor din Republica Moldova era selectat prin concurs și nu era vorba despre niciun fel de reprezentativitate. Erau direct sub minister și de fiecare dată când chiar și cei selectați voiau să aibă opinii sau să influențeze viața publică, erau foarte rapid opriți.
Am făcut câteva reforme la nivel de implicare a elevilor, pentru că noi credem că implicarea civică trebuie să înceapă de la o vârstă tânără. Dacă tu, unui elev de clasa a 5-a, a 6-a, a 7-a, chiar și de liceu, îi dai peste cap de fiecare dată când vrea să se implice sau să spună ceva, atunci nu putem avea implicare civică și activism civic când el ajunge la 18 ani și trebuie să participe la procesele electorale.
Așa că noi credem că implicarea civică trebuia încurajată la nivel de liceu și am reformat senatele la nivel de școală, le-am făcut să fie organizate democratic, transparent, prin procedură de vot. Înainte de asta, diriginta punea copilul care ajungea în senatul liceului. Acum este deja o procedură de vot în care toți elevii participă, toți votează, este o zi unică a alegerilor la nivel de școală, după care toate școlile aleg consilieri raionali ai elevilor și mai departe, Consiliul Național al Elevilor. Anul acesta a fost primul Consiliu Național al Elevilor ales exclusiv prin metoda de vot.
Deci prin asta încercăm să sprijinim, plecând de la faptul că noi le-am oferit șansa de a fi votați, le-am oferit și mai multe programe. Am oferit de exemplu bani pentru un program în care elevii să fie instruiți cum să aplice pentru un proiect, cum să il gestioneze. În plus, acei consilieri care absolveau programul primeau și un grant pentru școala lor. Următoarea etapă e să replicăm aceeași experiență și la nivel de universitate, să le facem senate de studenți cât mai puternice, cât mai reprezentative și la fel, să le oferim resurse pentru a face proiecte.
- Credeți că tinerii din Republica Moldova au în acest moment repere politice sănătoase? Ce fel de lideri au nevoie să vadă și cum contribuiți personal la formarea acestui model?
Eugeniu Sinchevici: Eu cred că tinerii au niște repere. Cel puțin acum, cu siguranță pentru mine, un reper politic este și Maia Sandu, care reprezintă integritate, inteligență, corectitudine, omenie. Cred că dacă la noi toți politicienii o luau pe Maia Sandu ca reper, am fi trăit într-o societate foarte faină.
La fel, mă strădui si eu să fiu un model pentru tinerii care fac politică. De exemplu, când văd opoziția că mai spune prostii și cu mare plăcere, aș ieși și i-aș Dumnezei pe toți, aș spune tot ce cred, dar mă opresc când mă prind că nu astfel de politicieni aș vrea să vedem. Vreau cât mai mulți politicieni calmi, rezonabili, care prin idei logice transmit niște argumente.
Respectiv, eu cred că avem suficient de mulți, dacă nu vorbim doar despre Maia Sandu. Este Dan Perciun, ministrul educației, Radu Marian, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe și mulți, mulți alții.
- Ce mesaj ați transmite tinerilor din România despre generația voastră politică din Republica Moldova? Cum vedeți o apropiere reală între cele două societăți, dincolo de cooperarea instituțională?
Eugeniu Sinchevici: Aș transmite României că noi, în Republica Moldova, am reușit să atragem o altă clasă politică, să o implicăm. Acum sunt foarte mulți tineri în Parlament, în Guvern, dar mesajul pe care o să-l transmit este că, odată ce a câștigat binele bătălia, niciodată nu o să se termine.
Acum mulți români se bucură de faptul că a câștigat Nicușor Dan alegerile, cum de altfel mă bucur si eu. Dar trebuie să ne dăm seama că următoarea bătălie ne așteaptă. Răul nu va merge și va accepta pierderea, ei nu vor merge în vacanță. Ei vor lucra zi de zi. Credeți-mă, deja s-au apucat să lucreze meticulos pentru următoarele alegeri și nu este suficient ca, o dată la câțiva ani să te mobilizezi, să mergi să votezi. Trebuie de fiecare dată să fii atent și să menții bătălia asta pentru partea binelui.
Noi, în Republica Moldova, avem foarte multe personaje care dupa ce am ajuns la putere, practic au dispărut, dar există si excepții. A fost Igor Dodon, spre exemplu, un politician pro-rus compromis, care apare într-un video cum ia culioco (șpagă). El a luat o pungă de bani de la Vlad Plahotniuc, care era la acel moment conducătorul neoficial al Republicii Moldova, iar așa ceva într-o țară civilizată, i-ar fi distrus complet cariera politică. În Republica Moldova, Dodon este până acum al doilea om în sondaje după Maia Sandu.
Și primarul capitalei Chișinău este la fel un politician compromis, care în 2014 protesta împotriva semnării Acordului de Asociere și susținea separatismul găgăuz. Dar el acum se pretinde pro-european și se luptă pentru a prelua electoratul pro-european, în încercarea de a aplica strategia Georgiei, în care un partid fals pro-european ajunge la putere și oprește integrarea cu UE. Așa că mesajul meu către România este: fiți vigilenți, bătălia va continua. După alegeri urmează lucru cam tot atât de mult.
Ce ține de apropierea între aceste state: Republica Moldova și România sunt mai aproape ca niciodată. Alegerea lui Nicușor Dan și mobilizarea moldovenilor la aceste alegeri este o dovadă că nouă ne pasă de ce se întâmplă în România. Cred că noi împreună, ca două state membre ale Uniunii Europene, vom avea și mai multă influență și cred că această apropiere va urma. Voi ați trecut cumva de examenul vostru, urmează examenul nostru.
Avem alegeri parlamentare pe 28 septembrie și bătălia probabil este mai grea ca la prezidențiale, pe care desigur, le-am câștigat. La alegerile prezidențiale, lucrurile sunt însă mai clare: ai partea binelui și a răului, alb și negru. La parlamentare, cu mai multe partide în joc, e mult mai greu să convingi oamenii să iasă la vot. Respectiv, noi tot timpul avem un test foarte mare, nu avem doar pro-ruși cu care ne luptăm, dar și pretinși europeni. Sper că rezultatul va fi bun și, dacă noi, ca partid PAS, vom avea majoritatea votului, cu siguranță relațiile noastre cu România vor fi doar mai bune.
Dragoș Sorescu: Ați menționat acest partid fals european. Considerați că va exista posibilitatea ca el să se alieze cu forțele pro-ruse declarate pentru a înlocui PAS la guvernare?
Eugeniu Sinchevici: Da, cu siguranță. Cu siguranță, ei vor face o coaliție cu forțele pro-ruse dacă vor ajunge la putere.
- Cum vedeți rolul universităților din România în parcursul academic al tinerilor din Republica Moldova? Ar trebui extinse parteneriatele sau create programe comune de studiu și cercetare?
Eugeniu Sinchevici: Da, eu cred că România are un rol foarte important. Voi da un exemplu bun de programe comune, precum este cel dintre universitatea noastră din Bălți, care are parteneriat cu Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași. Studenții obțin deci o diplomă dublă și diploma României oferă pentru studenți o greutate mai mare.
Respectiv, eu aș încuraja cât mai multe programe comune. Avem parteneriate și la nivelul Academiei de Studii Economice din Chișinău, cu Academia de Studii Economice din București. Astfel de programe trebuie încurajate, ca noi să ne asigurăm că tot mai mulți tineri studiază în Republica Moldova.
Noi avem o problemă foarte mare cu tinerii care pleacă la o rată alarmantă din Republica Moldova și trebuie să încercăm, prin toate modalitățile, să le prezentam o ofertă educațională cât mai bună aici, în țara lor.
- Care credeți că ar trebui să fie prioritățile relației bilaterale dintre România și Republica Moldova în domeniul pe care îl reprezentați dumneavoastra in parlament – cultură, educație, mass-media – în următorii 5 ani?
Eugeniu Sinchevici: Noi am avut mai multe întâlniri bilaterale. Recent, comisia omoloagă responsabilă de educație a fost în vizită la noi în Parlament si am avut ședință. Comisia noastră a plecat și ea apoi în România pentru a avea o ședință și pentru a aprofunda cooperarea.
Eu cred că sunt foarte multe aspecte în care Republica Moldova poate prelua practici bune și sprijin, în special în tot ceea ce ține de sistemul de cercetare. În Republica Moldova, la acest moment, suntem un pic în spate la ce ține de proiectele europene; noi nu le absorbim suficient de bine cand vine vorba despre cercetare și ar fi bine să preluăm mai multe din practicile României.
Pe educație, la fel, dezvoltăm mai multe programe comune, în special la nivel de învățământ superior. Lucrurile sunt în proces și sperăm să le continuăm și după alegeri.
- Mass-media din Republica Moldova și din România sunt adesea expuse la campanii de dezinformare, inclusiv de inspirație externă. Cum pot colabora instituțiile celor două state în sprijinirea unui spațiu informațional comun, liber și democratic?
Eugeniu Sinchevici: Noi, în Republica Moldova, am făcut niște pași foarte curajoși în acest sens. Eu cred că am reușit să creăm un Consiliu al Audiovizualului și un cod al audiovizualului care poate fi un exemplu pentru mai multe state europene, inclusiv România. Săptămânal, Consiliul Audiovizualului aplică amenzi pentru nerespectarea codului în vigoare. Drept exemplu, dacă nu indici sursa de unde ai informația, sau dacă prezinți o opinie sau un atac din partea unui lider politic și nu ceri reacția din partea celui care a fost vizat. Sunt unele reguli care trebuie să fie urmărite dacă noi vrem să avem un discurs civilizat.
Plus că noi am oprit foarte devreme, odată cu începerea războiului, toate canalele de propagandă rusești. Eu nu sunt la curent dacă ele sunt acum blocate, de exemplu Sputnik-ul sau Russia Today, pe teritoriul României. Dar eu știu că noi, precis, le-am blocat în Moldova. Am blocat deci mai multe programe de propagandă. În general, toate statele europene ar trebui să fie mult mai proactive în lupta împotriva acestui fenomen. Propaganda este ca un cancer: dacă nu o tratezi la timp, poate provoca probleme foarte grave.
Dragoș Sorescu:: Considerați că acest Consiliu al Audiovizualului îngrădește cumva libertatea cetățenilor la exprimare?
Eugeniu Sinchevici: Eu nu cred că îngrădește cetățenilor accesul la libera exprimare, pentru că, în primul rând, cea mai mare problemă care poate să apară este finanțarea unui canal din surse externe, în special din surse care au menirea să submineze statalitatea Republicii Moldova. Rusia făcea cursuri pentru tineri moldoveni la Moscova despre cum să destabilizeze situația aici. Îi învăța cum să rupă cordoanele polițiștilor, cum să fie violenți, să organizeze proteste.
Respectiv, acest stat nu are grijă de Republica Moldova. Orice canal care este finanțat de acolo trebuie să fie închis. Noi știm de canalele din Republica Moldova. Există niște reguli foarte clare și există multe canale de opoziție, dar care respectă regulile acestui cod și care transmit informații fără ca această libertate de exprimare să fie îngrădită.
Noi suntem pe clasamentul libertății presei mai sus decât majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene. Oricine poate să iasă aici, în fața Parlamentului, Președinției, să protesteze și nu va avea nimic. Noi avem legi ce țin de proteste, de manifestații, care sunt mai liberale decât majoritatea țărilor europene.
- În contextul crizelor multiple și al războiului informațional din regiune, cât de expuși considerați că sunt tinerii din Republica Moldova la ideologii radicale sau extremiste?
Eugeniu Sinchevici: În Republica Moldova, eu aș spune că, până acum, extremismul nu a prins. La noi, mereu, moldovenii au încercat să fie mai moderați. S-a încercat să se pornească și la noi mișcări legionare, pe timpuri, dar niciodată nu a prins. Moldovenii sunt pragmatici, sunt moderați.
Desigur că cea mai mare problemă de aici sunt radicalii pro-ruși, care spun că Ucraina este vinovată de război, care dau vina pe NATO, care spuneau că dacă trece referendumul de integrare europeană, urmeaza sa înceapă războiul. Iaca referendumul a trecut, dar războiul nu a început. Unii spuneau că o să vină străinii și o să ne deposedeze de pământuri. Evident că nimic din astea nu s-a întâmplat.
Dar anume această retorică a pro-rușilor este o problemă mare și riscul pro-rușilor există. Cu extremismul insă, nu cred să aibă probleme Republica Moldova.
- Există un proiect sau o idee personală la care lucrați și care credeți că poate schimba percepția asupra generației tinere din politică?
Eugeniu Sinchevici: Din start, de când am făcut parte din PAS, încă din 2017, m-am alăturat echipei de tineret a partidului și noi, împreună, am setat niște obiective: obiectivul de a crește o nouă clasă de lideri politici, de a rezolva problemele tinerilor și de a deveni membri ai Uniunii Europene. Până acum, lucrăm constant și consecvent pentru aceste scopuri. Pentru a crește o clasă de lideri politici, am reușit să aducem mulți deputați în Parlament. Pe lângă aceasta, am reușit să aducem tineri în funcții de primari, consilieri locali, consilieri raionali.
În ceea ce privește cel de-al doilea obiectiv, de a îmbunătăți viața tinerilor, sunt foarte multe proiecte cu care eu mă mândresc. Un proiect care a fost elaborat aici, în Parlament, este programul de stagii plătite în instituțiile publice. Astfel este dată posibilitatea oricărui tânăr, între 18 și 29 de ani, să facă stagiu plătit la instituții precum Parlamentul, Guvernul, Președinția și dacă absolvă cu succes programul, să se angajeze în respectivele instituții publice.
Am realizat și programul voucherului cultural. Tinerii primesc 1.000 de lei moldovenești pe care îi pot cheltui la un concert, pe o carte la librărie, pentru un bilet la teatru, sau orice altceva doresc din sfera culturală. Am făcut proiecte care să facă mai accesibile studiile la universități și în școli: am reparat multe școli, am dotat săli și laboratoare, am creat facultăți noi. În universitățile din Republica Moldova deja poți studia game design, multimedia, animație, data science, agrotech, domenii care, până să ajungem noi la guvernare, nu erau nici măcar în plan.
Respectiv, noi încercăm pas cu pas să facem cât mai multe reforme pentru tineri. Nu aș putea spune un singur lucru de care mă mândresc, pentru că mă mândresc cu ansamblul de reușite. Plus că vedem, din cifre, că an de an tot mai mulți studenți aleg să facă studiile universitare și să rămână în Republica Moldova.
Principalul nostru examen va fi reprezentat de alegerile din toamnă. Dacă ne continuăm parcursul pro-european, cred că tot mai mulți tineri vor rămâne acasă. Dar dacă ne întoarcem spre Rusia, o mare parte dintre tineri vor părăsi Republica Moldova.
Oricât de mare ar fi criza, indiferent cine câștigă alegerile, România rămâne stat NATO, rămâne sub umbrela NATO, a Uniunii Europene. Republica Moldova, din păcate, nu. Noi nu avem nici umbrela NATO, nici pe cea a Uniunii Europene și orice schimbare de putere, pentru noi, poate fi ultima.
