Autor: Mihai-Marco Percă, masterand al Facultății de Istorie, Universitatea din București
Începutul lunii noiembrie este unul plin de evenimente pe scena internațională: alegerile prezidențiale americane, audierile propunerilor de comisari europeni în Parlamentul European, destrămarea coaliției de guvernare din Germania, sau COP29. Această conferință de dezbatere a încetinirii schimbărilor climatice începe astăzi în Baku, capitala Azerbaidjanului, în ciuda faptului că țara-gazdă este un mare exportator de petrol și gaze naturale. Deși lista de participanți nu conține unii lideri mondiali importanți precum Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene și Emmanuel Macron, președintele Franței, iar Statele Unite nu vor fi reprezentate de către președintele Biden sau vicepreședinta Harris, un alt fapt inedit stârnește interes: printre participanți se numără membrii unei delegații a regimului taliban din Afganistan.
După ce guvernul recunoscut internațional al statului asiatic s-a prăbușit în 2021 în contextul retragerii trupelor SUA după 20 de ani de lupte, noile autorități talibane s-au confruntat cu problema lipsei recunoașterii comunității internaționale. Majoritatea statelor lumii, în frunte cu SUA și cele europene, și-au închis ambasadele din Kabul, iar la ONU, Afganistanul este reprezentat în continuare de către un diplomat al vechiului guvern. Statele occidentale au condiționat recunoașterea noilor autorități talibane de crearea unui guvern inclusiv și de respectarea drepturilor femeilor. Cu toate acestea, de la revenirea la putere a grupării fundamentaliste, drepturile acestora au fost drastic limitate, ceea ce face recunoașterea internațională a noului executiv de la Kabul de către Occident extrem de puțin probabilă în viitorul apropiat.
Totuși, unele state, precum China, Rusia sau Turcia, și-au păstrat deschise reprezentanțele diplomatice din Kabul, acest lucru arătând dorința de a menține canale de comunicare cu noile autorități.
Unele țări, precum China sau Emiratele Arabe Unite, au mers chiar mai departe și au trimis ambasadori sau au acceptat ambasadori ai Afganistanului numiți de către talibani. Deși reprezentanții acestora dintâi nu au afirmat că acest lucru înseamnă o recunoaștere a regimului taliban, schimbul de diplomați reprezintă totuși o recunoaștere de facto. Conform Convenției de la Viena privind Relațiile Diplomatice din 1961, statul acreditant trebuie să obțină acordul statului acreditar pentru propunerea sa de ambasador. Solicitarea și obținerea acestui acord înseamnă de fapt o recunoaștere implicită a legitimității autorităților celuilalt stat întrucât guvernele nu trimit ambasadori în state pe care nu le recunosc oficial.
Rusia, o altă mare putere, este de asemenea în proces de normalizare a relațiilor cu Kabulul. Ambasada rusă din Afganistan a rămas deschisă, iar autoritățile celor două state chiar au semnat o serie de acorduri. În luna mai a acestui an, ministrul de externe Serghei Lavrov a afirmat că Rusia va elimina talibanii de pe lista sa a grupărilor teroriste, o măsură care ar trebui să ducă la o normalizare completă a relațiilor dintre cele două părți, pe modelul chinez.
Se poate observa așadar cum s-au conturat două abordări în privința noilor autorități de la Kabul: una de izolare și de nerecunoaștere până la îndeplinirea anumitor condiții, promovată de către statele din Vest, și una de recunoaștere, implicită, prin menținerea legăturilor și acreditarea de ambasadori, promovată în special de state din Est, cum ar fi China. Acest aspect este deosebit de important în condițiile în care statul asiatic se confruntă cu o gravă criză umanitară, a cărei rezolvare necesită un implicarea comunității internaționale, iar izolarea s-ar putea să agraveze și mai mult situația.
Participarea unei delegații talibane la COP29 reprezintă o noutate întrucât conferința de la Baku este primul eveniment internațional de o asemenea anvergură la care aceștia să fie invitați, în condițiile în care majoritatea statelor lumii nu îi recunosc. În afară de discuțiile pe subiectul climei, tematica evenimentului, aceștia ar putea folosi ocazia pentru contacte cu reprezentanții altor țări, care să contribuie în timp la o extindere a recunoașterii, cel puțin de facto, a noului guvern afgan.
Rămâne de văzut ce rezultate va avea din acest punct de vedere COP29.
