Șase candidați au fost aprobați de conducerea Iranului pentru a participa la alegerile prezidențiale de astăzi, în vederea înlocuirii președintelui Ebrahim Raisi, care a murit într-un accident de elicopter împreună în luna mai. Doi dintre candidați s-au retras anterior alegerilor de pe listele electorale într-un efort al conservatorilor de a se coaliza în jurul unor mai puțini candidați, lăsând în cursă doar trei conservatori și un reformator. Cei doi politicieni retrași sunt Alireza Zakani, primarul Teheranului, și Amirhossein Ghazizadeh Hashemi, vicepreședintele Iranului, care este și șeful Fundației Martirilor și Veteranilor.
Dintre cei patru candidați rămași, președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Qalibaf se remarcă ca având cele mai multe șanse, fiind cel mai înalt oficial din cadrul teocrației care încă aspiră la președinție. Qalibaf este un fost primar al Teheranului, având legături strânse cu Gărzile Revoluționare și susține că doar el, ca un puternic organizator administrativ, poate scoate Iranul din criza actuală. Qalibaf și-a concentrat campania pe clasa de mijloc și a promis mai mult ajutor financiar pentru săraci. Masoud Pezeshkian este singurul candidat reformator care aspiră la președinție, scopul său principal fiind de a renegocia cu occidentul pentru a încerca reimplementarea unei variante a acordului nuclear din 2015. Totuși, Pezeshkian ar avea nevoie de o prezență mare la vot pentru a câștiga, ceea ce este puțin probabil, având în vedere apatia politică care domină în prezent națiunea. Campania sa s-a concentrat până pe obținerea voturilor tinerilor, femeilor și minorităților etnice din Iran.
Cu toate acestea, liderul suprem Ayatollah Ali Khamenei a cerut o prezență maximă la vot, ceea ce, în eventualitatea puțin probabilă în care acest fapt s-ar întâmpla, ar putea să-l sprijine pe Masoud Pezeshkian. Alegerile parlamentare din Iran care au avut loc în martie și mai au înregistrat cea mai scăzută prezență la vot de la Revoluția Islamică din 1979. Alegerile prezidențiale au avut loc astăzi în 60.000 de secții și 90.000 de puncte de votare la nivel național, în timp ce peste 300 de secții de votare au fost amenajate în străinătate. Votul trebuia inițial să se desfășoare între orele 08:00 și 18:00, dar a fost prelungit în ultimul moment de Ministerul de Interne până la ora 22:00 locală (21:00 ora României).
Sursa foto: WROC
