Fluxurile de gaz natural s-au oprit oficial la ora 05:00, pe 1 ianuarie, marcând sfârșitul implicării semnificative a Moscovei pe piețele energetice europene. Decizia a avut loc după ce Ucraina a refuzat să reînnoiască acordul său de tranzit cu Rusia. Deși războiul dintre cele două țări durează de aproape trei ani, gazul a continuat să fie livrat clienților din Uniunea Europeană. Spre deosebire de 2022, când reducerea livrărilor de gaz rusesc au cauzat prețuri record, mărind costul vieții în UE, România și alte țări membre și-au mai diversificat de atunci sursele de energie. Marea excepție este Ungaria, care va continua să se bazeze predominant pe gaz rusesc venit prin conducta TurkStream, pe sub Marea Neagră.
În contrast, Transnistria, care depindea exclusiv de fluxurile care tranzitau prin Ucraina, a fost grav afectată, fiind practic abandonată de ruși. Furnizorul local de energie a anunțat întreruperea încălzirii și apei calde în toate gospodăriile, îndemnând locuitorii să folosească radiatoare electrice și să ia măsuri pentru a reține căldura în interiorul imobilelor. Normal, Republica Moldova avea o înțelegere cu Transnistria, care primea gaz natural rusesc și furniza mai apoi electricitate Chișinăului, însă fără gaz de la Moscova, acest lucru devine imposibil. Spre deosebire de regiunea sa separatistă, Moldova poate măcar beneficia de ajutor din partea României și a restului UE
Comisia Europeană a declarat că Uniunea este bine pregătită pentru această întrerupere, datorită îmbunătățirilor aduse infrastructurii și creșterii importurilor de gaze naturale lichefiate din Statele Unite și Qatar, precum și a gazelor naturale venite prin conducte din Norvegia. În orice caz, la momentul de maximă influență, gazul rusesc asigura doar aproximativ 35% din necesarul energetic al Europei. Până la sfârșitul lui 2023, această cifră a scăzut semnificativ prin eforturile majorității țărilor membre de a ne securiza surse alternative datorită începerii războiului din Ucraina.
Conductele de gaz care leagă Rusia de Europa
Oprirea are ramificații financiare atât pentru Rusia, cât și pentru Ucraina. Kievul, care a refuzat să prelungească acordul, va pierde până la 960 de milioane de euro anual din taxe de tranzit. Pentru a compensa, Ucraina plănuiește să cvadrupleze tarifele de transport pentru consumatorii interni începând cu 1 ianuarie. Această ajustare este de așteptat să coste industria ucraineană peste 36,7 milioane de euro anual. Pe de altă parte, Gazpromul rusesc se confruntă și el cu pierderi estimate la 4,8 miliarde de euro anual din vânzările de gaz, bani veniți predominant din Austria și Slovacia.
Gazprom încetase anterior livrările de gaz către OMV-ul austriac în noiembrie 2023, din cauza unei dispute contractuale. Livrările de gaz rusesc prin Slovacia către Austria erau de aproximativ 200 de GWh pe zi după neînțelegerile respective, dar la momentul întreruperii din dimineața aceasta, doar 7 GWh erau de așteptat să fie livrați, potrivit autorității naționale de reglementare a consumului energetic din Austria, E-Control. Între timp, furnizorul principal de gaze al Slovaciei, SPP, a declarat că va începe să se bazeze doar pe conducte din Germania și Ungaria, deși va suporta costuri suplimentare de tranzit.
Alte conducte care legau Rusia de Europa, precum rețeaua Nord Stream, avariată prin mai multe explozii cauzate de sabotaj, dar și ruta Yamal-Europa construită prin Belarus, sunt închise încă din 2022, dinainte de expirarea înțelegerii ruso-ucrainene. Ministrul Energiei din Ucraina, German Galușcenko, a descris oprirea drept un „eveniment istoric,” adăugând că Europa s-a îndepărtat deja decisiv de gazul natural rusesc. „Rusia își pierde piețele și va suferi pierderi financiare,” a rezumat Galușcenko.
Sursa foto: Al Jazeera
