Autor: Briana-Andreea Oprişan, masterand International Public Affairs, Universitatea din București
În ceea ce reprezintă cea mai mare lovitură asupra libertăților politice ale orașului Hong Kong din ultima perioadă, mai mult de 40 dintre cele mai cunoscute personalități pro-democrație din Hong Kong au fost condamnate marți la pedepse aspre pentru subversiune. Beijingul și-a intensificat represiunea împotriva opoziției, după ce protestele pro-democrație uriașe au convulsionat centrul financiar internațional în 2019. Condamnarea în masă de marți ilustrează cât de mult a progresat această schimbare, transformând o conglomerație urbană de 7,5 milioane de locuitori, în care protestele erau odată obișnuite, într-un oraș care reflectă condițiile continentului chinez autoritar, cu o sumedenie de figuri ale opoziției în spatele gratiilor și alte voci critice reduse la tăcere sau fugite în străinătate.
Toți cei 45 de inculpați, inclusiv foști legislatori, activiști, sindicaliști și jurnaliști importanți, au primit pedepse cu închisoarea cuprinse între 4 și 10 ani. Juristul Benny Tai, care a fost etichetat de judecători drept „creierul” și „infractorul principal”, a primit cea mai lungă pedeapsă cu închisoarea, de 10 ani, simultan și cea mai dură sentință pronunțată până acum în temeiul legilor securității naționale. Joshua Wong, un lider studențesc, a primit 4 ani și 8 luni în spatele gratiilor. Gwyneth Ho, o fostă jurnalistă cunoscută pentru transmisia în direct a protestelor din 2019, a fost condamnată la 7 ani, iar fostul deputat Leung Kwok-hung, cunoscut pentru pledoaria sa pentru menținerea democrației orașului, a primit 6 ani și 9 luni.
Grupul, format inițial din 47 de inculpați, a fost acuzat de „conspirație pentru subversiune” pentru rolul lor în organizarea unor alegeri neoficiale în 2020. Liderii orașului, poliția și procurorii au susținut că alegerile respective reprezentau o „schemă masivă și bine organizată de subminare a guvernului din Hong Kong”. Judecătorii au declarat că, „dacă planul inculpaților ar fi fost dus până la capăt, consecințele negative ar fi fost de mare amploare și nu mai puțin grave decât răsturnarea guvernului”. Cunoscut internațional drept procesul celor „47 din Hong Kong ”, acesta a fost urmărit îndeaproape de grupurile pentru drepturile omului și de guvernele străine îngrijorate de schimbările radicale care au avut loc în metropolă, cândva pluralistă.
SUA și-a declarat ferma condamnare a sentințelor, potrivit unui purtător de cuvânt al consulatului Statelor Unite din Hong Kong, făcând apel la autoritățile de la Beijing să „înceteze urmăririle penale motivate politic împotriva cetățenilor din Hong Kong și să elibereze imediat toți prizonierii politici și persoanele încarcerate pentru apărarea lor pașnică a drepturilor și libertăților”. În același timp, Departamentul de Stat al SUA a anunțat că ia măsuri pentru a impune noi restricții privind vizele „mai multor oficiali din Hong Kong”. În timpul primului mandat al lui Donald Trump, Washingtonul a sancționat oficiali chinezi și din Hong Kong din cauza măsurilor represive, declarând că orașul nu se mai bucură de un grad ridicat de autonomie față de China. Administrația președintelui Joe Biden a criticat de asemenea acțiunile Beijingului în Hong Kong, chiar dacă a încercat să recalibreze relațiile cu chinezii.
De partea cealaltă, ministerul chinez de externe a ripostat, acuzând „unele țări occidentale” de „interferență în afacerile interne ale Chinei” și de „denigrare și subminare a statului de drept în Hong Kong”. Ministrul local al securității, Chris Tang, care a fost șeful poliției în timpul protestelor din 2019, a declarat că oficialii vor studia hotărârea pentru a decide dacă se vor solicita sentințe mai lungi pentru unii inculpați. „Sentința grea trimite un mesaj societății că nu vom tolera nicio infracțiune care pune în pericol securitatea națională, inclusiv subminarea statului”, a declarat acesta.
Hong Kong, o fostă colonie britanică, a revenit sub stăpânire chineză în 1997, în temeiul unui acord special ce îi acordă autonomie și libertăți extinse, care nu există în China continentală. De când legea privind securitatea națională a intrat în vigoare în 2020, peisajul politic și juridic din Hong Kong a fost transformat. Cele mai multe personalități pro-democrație sunt fie în închisoare, fie în exil autoimpus, multe grupuri civile s-au desființat și instituțiile media independente au fost închise. Guvernele din Hong Kong și China au apărat în mod repetat impunerea legii privind securitatea națională, susținând că aceasta a „readus stabilitatea” după protestele antiguvernamentale, care au zguduit orașul în 2019.
După 1997, cetățenilor li s-a permis să aleagă jumătate din legislatori, ceea ce a dat naștere unei opoziții puternice care a interogat riguros oficialii din Consiliului Legislativ. Structura guvernamentală a orașului implementată după 2020, în cadrul căreia cei 47 doreau inițial să obțină o majoritate, cuprinde acum numai loialiști pro Beijing. În prezent, cetățenii pot vota pentru doar 20 din membrii Consiliului Legislativ, format din 90 de persoane. Toți cei aleși sunt de asemenea verificați în ceea ce privește patriotismul lor, înainte de a li se permite să își preia funcția.
Sursa foto: France 24
