În ultima lor întâlnire față în față înainte de finalizarea tranziției prezidențiale din Statele Unite, liderul chinez Xi Jinping și președintele Joe Biden au avut ieri o discuție intensă de aproximativ două ore, în cadrul summitului Forumului de Cooperare Economică Asia-Pacific din Lima, Peru. Cu doar două luni până la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, conversația s-a concentrat pe teme importante, precum criminalitatea cibernetică, comerțul și disputele privind Taiwanul, Marea Chinei de Sud și Rusia. Xi a reafirmat dorința Chinei de a menține o „relație stabilă, sănătoasă și sustenabilă” cu Statele Unite, în ciuda tensiunilor recente. „China este pregătită să colaboreze cu noua administrație americană pentru a menține comunicarea, a extinde cooperarea și a gestiona diferențele”, a spus el, recunoscând problemele care au apărut între cele două țări în ultimii ani. La rândul său, Biden a descris discuțiile lor ca fiind „candide”, reafirmând importanța continuării dialogului intranațional. Jake Sullivan, consilierul național pentru securitate al președintelui Biden, a subliniat că, chiar și după plecarea lui Biden de la Casa Albă, menținerea unor conversații directe între lideri va fi esențială pentru a atenua riscurile în perioada de tranziție, mai ales având în vedere pozițiile mai combative ale viitoarei administrații a lui Donald Trump.
Președintele ales a promis deja că va adopta măsuri comerciale împotriva Chinei, inclusiv impunerea unor taxe vamale de 60% asupra importurilor de bunuri chinezești, intenționând să numească și persoane cu perspective dure, precum senatorul Marco Rubio, sau congresmanul Mike Waltz, în funcții importante din politica externă. Un domeniu în care Biden și Xi au găsit un punct comun a fost cel al conjuncturii armelor nucleare și inteligenței artificiale, marcând prima discuție cunoscută dintre cele două țări pe această temă. Ambii lideri au convenit că deciziile legate de utilizarea armelor nucleare trebuie să fie luate exclusiv de oameni, nu de inteligența artificială. Liderii au abordat și problema Coreei de Nord și a legăturilor tot mai strânse dintre aceasta și Rusia, Biden îndemnându-l pe Xi să folosească influența Beijingului pentru a preveni o escaladare a războiului din Ucraina. Administrația lui Biden a exprimat îngrijorări legate de implicarea trupelor nord-coreene în conflict. Biden a observat că poziția publică a Chinei, de a se opune escaladării și extinderii ostilităților, rămâne esențială, mai ales pe măsură ce Coreea de Nord devine tot mai implicată. Un alt subiect abordat a fost securitatea cibernetică, contextul fiind faptul că Statele Unite au acuzat recent China de implicarea într-un atac informatic care a vizat comunicațiile guvernamentale americane, acuzație pe care Xi a negat-o sub justificarea neexistării dovezilor.
În ceea ce privește Taiwanul, discuția a devenit tensionată. Biden i-a cerut lui Xi să pună capăt „activităților destabilizatoare” din jurul insulei, care este revendicată de Republica Populară drept nimic mai mult decât o provincie aflată în rebeliune împotriva guvernului central. În schimb, Xi a criticat „activitățile separatiste pentru independență” ale președintelui taiwanez Lai Ching-te, care urmează să efectueze vizite în Hawaii și în Guam, ceea ce Beijingul vede drept o sfidare a autorității sale. Biden a adoptat o poziție fermă în ceea ce privește practicile economice ale Chinei, în special în sectoarele tehnologice. Există deja măsuri care restricționează investițiile americane în domenii chinezești aflate în dezvoltare, precum inteligența artificială, calculatoarele cuantice, sau producția de semiconductori. În plus, pretențiile teritoriale din Marea Chinei de Sud continuă să tensioneze relațiile dintre cele două țări, Xi susținând că Statele Unite ar trebui să se abțină de la implicarea în disputele cu Filipine asupra Insulelor Spratly. SUA au fost critici virulenti față de militarizarea regiunii de către Beijing și față de respingerea unei hotărâri din 2016 a Curții Permanente de Arbitraj de la Haga, care a declarat că pretențiile extinse ale Chinei nu au niciun temei legal. În ciuda acestor probleme sensibile, Xi a subliniat importanța cooperării în locul confruntării.
Pe măsură ce Xi Jinping își încheie turneul diplomatic în America Latină, prezența sa la summitul Forumului de Cooperare Economică Asia-Pacific subliniază dorința tot mai mare a Chinei de a obține influență în această regiune. Pe lângă semnarea unor acorduri comerciale cu Peru și lansarea unui proiect important de infrastructură în țară, Xi urmează să viziteze Brazilia săptămâna viitoare pentru alte negocieri de comerț. Beijingul caută acces la resursele prime abundente de pe continent, cum ar fi minereurile și produsele agricole. Apar îngrijorări și despre faptul că Republica Populară ar putea căuta să stabilească puncte mai apropiate de SUA pentru baze militare și de informații. Cu doar câteva luni rămase până la sfârșitul mandatului lui Biden, ambii lideri par hotărâți să își gestioneze diferențele, dar tranziția către administrația lui Trump va testa reziliența relațiilor dintre SUA și China. Dorința lui Xi de a colabora cu atât cu Biden, cât și cu viitoarea administrație sugerează o abordare pragmatică, însă natura volatilă a geopoliticii globale, combinată cu rivalitatea economică în creștere între cele două puteri, indică un viitor complex și incert.
Sursa foto: DW
