Începând cu anul 1999, toți Președinții României au avut elaborată câte o Strategie Națională de Apărare a Țării spre începutul fiecărui mandat. Documentul este esențial, fiind o reprezentare directă a controlului civil asupra tuturor elementelor și instituțiilor care îndelinesc apărarea națională, dar și o catalogare necesară a obiectivelor, responsabilităților și resurselor necesare pentru satisfacerea acesteia. Probabil cel mai important element rămâne totuși identificarea pe termen mediu a amenințărilor, riscurilor și vulnerabilităților care vizează România, oferind claritate când vine vorba de contracararea pericolelor care vin la adresa țării noastre.
Privind spre trecut pentru o nouă Strategie
Alegerea lui Nicușor Dan drept Președinte înseamnă automat și nevoia elaborării unei noi Strategii. Cea actuală este în vigoare din 2020, de la al doilea mandat al lui Klaus Iohannis, iar situația de securitate din Europa este mult schimbată de atunci. S-ar putea spune că evenimentul cel mai impactant, care a și dus la o schimbare fundamentală a arhitecurii de apărare europeană, a fost invazia Ucrainei de către Federația Rusă pe 24 februarie 2022. Inclusiv Cristian Diaconescu, actualul Consilier prezidențial pentru securitate națională, a afirmat în cadrul unui interviu la postul TV Digi24, că includerea Rusiei drept o amenințare în cadrul noii Strategii Naționale de Apărare a Țării ar fi o reacție „absolut normală” din partea României. Punctul său de vedere are greutate, el fiind unul dintre principalii contribuitori la elaborarea Strategiei.
Perspectiva aliaților
Această poziție este conformă cu cea a NATO, dar și cu a multor alte țări aflate la fel ca noi pe Flancul Estic al Alianței. Încă din august 2022, NATO a declarat în cadrul summitul-ui de la Madrid că Federația Rusă este „cea mai semnificativă și directă amenințare” la adresa sa. Afirmația a fost reîntărită și la summit-ul de la Haga, care a avut loc acum 3 luni. La nivel național, în special țările din zona Mării Baltice au folosit fraze similare cu declarația comună a NATO pentru a cataloga Rusia. Încă din 2023, Polonia, Lituania, Letonia și Estonia au format un front comun, folosind conferințele Bucharest 9 (care dealtfel este un proiect început de România și Polonia), pentru a declara Federația Rusă „cea mai semnificativă și directă amenințare la securitarea aliată”.
Poziția României
În cazul României, Rusia este menționată prima dată într-o Strategie Națională de Apărare în anul 2015, la primul mandat al lui Klaus Iohannis, când memoriile invaziei Crimeei și a Războiului din Donbas, ambele începute în 2014, erau încă proaspete. Sunt amintite în 4 instanțe separate acţiunile Rusiei de destabilizare în regiunea Mării Negre, încălcarea dreptului internaţional și conservarea conflictelor îngheţate, însă este menționat doar faptul că ele au readus în atenția NATO necesitatea apărării colective. În Strategia din 2020, Federația Rusă este menționată de 8 ori. Sunt enumerate problemele anterioare cauzate de Rusia, plus acțiunile hibride, cele de consolidare militară ofensivă și de amenințare a securității energetice, deși concluzia este doar că ele reprezintă o „preocupare majoră de securitate în context național” pentru România.
Soluția exprimată înainte a fost mereu aceeași: consolidarea parteneriatelor cu organizațiile internaționale, respectiv NATO și UE. Practic, pasivitate și speranța că orice agresiune va fi descurajată de puterea militară a NATO. Cu toate acestea, după cum au demonstrat evenimentele din acest an, nivelul de cooperare din NATO poate varia în funcție de conducerea de la Washington, creând nevoia adâncirii legăturilor bilaterale la nivel regional. Consilierul Cristian Diaconescu a declarat că vrea ca România să urmeze exemplul țărilor de la Marea Baltică: „În zona de nord, miniștrii apărării se întâlnesc săptămânal […] Mi-aș dori ca și în zona Mării Negre să existe disponibilitate din acest punct de vedere”. Cum acesta probabil nu este singurul aspect la care domnul Diaconescu se află în acord cu viziunea liderilor din Polonia, Lituania, Letonia și Estonia, e posibil să avem parte și de o condamnare mai directă a Federației Ruse în viitoarea Strategie Națională de Apărare a Țării, dacă nu chiar o desemnare activă drept o amenințare la adresa securității naționale.
Sursa foto: Președintele României
