Uniunea Europeană a decis să prelungească pentru încă șase luni sancțiunile impuse persoanelor și entităților considerate responsabile pentru subminarea suveranității și integrității teritoriale ale Ucrainei. Măsurile vor rămâne în vigoare până la 15 septembrie 2025, vizând aproape 2400 de persoane și organizații.
Decizia vine după negocieri intense la nivel european, în care Ungaria, inițial reticentă, și-a retras opoziția de ultim moment. Aceasta a permis adoptarea prelungirii măsurilor restrictive, care includ interdicții de călătorie, înghețarea activelor și restricționarea accesului la resurse economice.
Budapesta a cerut însă eliminarea unor nume de pe lista neagră. În urma discuțiilor, patru persoane nu au mai fost incluse în prelungirea sancțiunilor, iar trei nume au fost șterse din cauza decesului acestora. Acest compromis a permis evitarea unui blocaj instituțional care ar fi putut periclita politica europeană de sancțiuni.
Din februarie 2022, sancțiunile europene împotriva Rusiei au fost extinse semnificativ, având scopul de a slăbi economia rusă, de a limita accesul Moscovei la tehnologie esențială și de a reduce capacitatea Kremlinului de a susține războiul împotriva Ucrainei. În acest context, UE și-a reafirmat angajamentul de a susține Ucraina atât timp cât va fi necesar, prin sprijin politic, economic, militar și umanitar.
Liderii europeni au reiterat poziția conform căreia orice inițiativă diplomatică privind Ucraina trebuie să includă Kievul ca parte esențială a negocierilor. De asemenea, Consiliul European a subliniat disponibilitatea UE de a intensifica presiunea asupra Rusiei prin noi sancțiuni, dacă situația o va impune.
Decizia Ungariei de a renunța la veto-ul său marchează un moment important în politica de sancțiuni a UE, demonstrând coeziunea statelor membre în fața agresiunii ruse. Totodată, aceasta reflectă echilibrul fragil dintre interesele naționale și unitatea europeană în gestionarea crizei geopolitice din regiune.
Sursă foto: Consiliul European
