Cu alegerile parlamentare din Republica Moldova la o distanță de mai puțin de două săptămâni și o campanie electorală începută de doar câteva zile, este clar faptul că ochii multor români sunt îndreptați spre vecinii noștri de la est de Prut. Cum este de la sine înțeles faptul că un rezultat benefic pro-rușilor va însemna și o stopare în stil georgian a parcursului european al Moldovei, considerăm că este importantă o trecere în revistă a forțelor care stau în calea aderării europene moldovenești și automat, a apropierii Republicii Moldova față de România.
Toate forțele pro-Kremlin menționate în cadrul acestui articol, sunt unite de câteva idei de bază, care sunt „insuflate” de Moscova. Drept elemente care permit o depistare rapidă, primează refuzul vehement de a accepta o posibilă unire cu România, dar și de a condamna Rusia din orice punct de vedere, în special când vine vorba despre agresiunea sa contra Ucrainei. Pe plan intern Republicii Moldova, majoritatea acestor partide consideră războiul transnistrean din 1990-1992 drept un război civil convențional, considerând implicarea la momentul respectiv al nou-fondatei Federații Ruse de partea separatiștilor drept o soluție normală pentru obținerea cât mai rapidă a păcii.
Blocul Electoral Patriotic
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (Vladimir Voronin)
Reprezentanții PCRM în frunte cu posibila urmașă a lui Voronin la conducerea partidului, Diana Caraman, vizitează des Moscova, unde se întâlnesc cu diferiți funcționari de stat ai Federației Ruse, inclusiv deputații Dumei de Stat (parlamentul rus), obținând ajutor politic și cel mai probabil, financiar. Aceștia comunică informații despre starea lucrurilor din Moldova și consultă oficialii ruși în privința măsurilor pe care trebuie să le întreprindă față de autoritățile moldovenești. În general, aceleași scopuri sunt urmărite de majoritatea partidelor moldovenești și persoanelor fizice cu aspirații politice care vizitează Rusia.
Vladimir Voronin, care a fost președintele Moldovei în 2001-2009, are șanse să devină principala față a opoziției, opinia sa fiind deja semnificativă pentru ceilalți reprezentanți ai forțelor opuse integrării europene. În esență, valoarea pe care PCRM o are pentru Moscova se află în Voronin însuși, care de unul singur a devenit locomotiva care trage restul partidului, menținându-l relevant.
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova și Partidul Socialiștilor din Republica Moldova reprezintă „garda veche” a opoziției moldovenești pro-ruse, compunând fostul Bloc al Comuniștilor și Socialiștilor, cea mai mare alianță politică de opoziție rezultată din alegerile parlamentare din 2021. Acesta a fost reformat în Blocul Electoral Patriotic prin alipirea unor partide mai mici. Actualmente, PCRM deține 8 locuri, iar PSRM 18 în cadrul parlamentului cu 101 de deputați al Republicii Moldova
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (Igor Dodon)
Poziția PSRM în relațiile cu Federația Rusă nu diferă cu mult față de cea a comuniștilor. Diferența se rezumă doar la atitudinea pe care autoritățile ruse o au față de aceste două partide. Partidul Comuniștilor poate fi considerat ca fiind prea de modă veche, are deja un trecut îndepărtat când vine vorba de obținerea unor rezultate favorabile la alegeri, motiv pentru care se consideră că nu mai este capabil să vină pe cont propriu la putere, sau să influențeze semnificativ societatea moldovenească.
Comparativ cu ei, socialiștii rămân o forță politică vizibilă, fiind principalul partid de stânga din Republica Moldova, ceea ce impune Kremlinului să îi susțină fervent. La fel ca în cazul comuniștilor, au loc aceleași vizite la Moscova, marcate de obținerea unor noi directive. Partidul Socialiștilor din Republica Moldova solicită soluționarea cât mai rapidă a problemei transnistrene, însă doar prin cedarea din partea autorităților centrale a oricăror pretenții față de regimul separatist din Transnistria, refuzând și aplicarea oricărei forme de presiune asupra acestuia.
După exemplul comuniștilor, ei condamnă războiul din Ucraina, având însă grijă să nu menționeze cine poartă vina pentru acesta, cerând inclusiv încheierea cât mai rapidă a sa. Totodată, deputații PSRM menționează permanent că trebuie să fie recunoscută la nivel internațional cedarea teritoriilor ucrainene ocupate în favoarea Rusiei. Poziția socialiștilor este caracterizată de o neutralitate consecventă față de războiul ruso-ucrainean, reprezentată de refuzul ajutării Ucrainei din orice punct de vedere, pentru a se obține impunerea unui acord de pace cu Rusia, nefavorabil ucrainenilor.
PSRM critică des Uniunea Europeană, spunând că aceasta se militarizează agresiv, refuzând însă să menționeze că această creșterea a cheltuielilor militare ale UE este esențială și practic dictată de reducerea ajutorului din partea SUA. Factorii secundari sunt reprezentați de continuarea războiului din Ucraina și declarațiile oamenilor politici și militari ai Rusiei, care în repetate rânduri au amenințat Uniunea Europeană cu un atac folosind arme convenționale, sau chiar nucleare. Luat separat de alte formațiuni politice din Blocul Patriotic, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova poate să obțină până la 25-30% din votul general.
Partidul Republican „Inima Moldovei” (Irina Vlah)
Irina Vlah, fondatoarea PRIM, are o istorie strâns legată de Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia a Moldovei. Și-a început cariera în cadrul parlamentului drept membră a PCRM în 2005, fiind numită și prim-secretar al comitetului raional de partid Comrat (capitala Găgăuziei). A dezertat către PSRM și a continuat să ocupe aceeași funcție după ce socialiștii îi înlocuiesc pe comuniști drept cel mai mare partid pro-rus din Moldova. Din 2015 până în 2023, postura sa de bașkan (guvernator) al UTA Găgăuzia include vizite regulate la Moscova, unde s-a întâlnit personal cu Vladimir Putin.
PRIM și Irina Vlah susțin preaslăvirea datei de 24 august drept „zi de eliberare a Moldovei de ocupanții fasciști”, o narativă propagandistică sovietică. 24 august 1944 este data la care armata roșie a URSS a străpuns frontul Iași-Chișinău, la o zi după declararea voluntară a întoarcerii armelor de către România împotriva Germaniei naziste. După 2023, Vlah a încercat să mascheze vizitele sale la Moscova, refuzând inclusiv să comenteze asupra scopurilor pentru care a efectuat zboruri către capitala rusă.
Din punct de vedere personal, Irina Vlah a fost decorată cu un ordin comemorativ de către Kirill, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse. PRIM menționează des implicarea forțelor străine vestice în Republica Moldova drept un factor negativ, învinuind Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), pro-european și aflat actualmente la guvernare, că ar facilita această implicare. Rezultatele mai multor sondaje arată că Partidul Republican „Inima Moldovei” ar obține până la 4-5% din votul popular, motiv pentru care coaliția cu alte partide precum PCRM și PSRM în Blocul Patriotic îi oferă o prezență aproape sigură în legislativ.
Partidul Viitorul Moldovei (Vasile Tarlev)
Vasile Tarlev a îndeplinit funcția de prim-ministru al Republicii Moldova între 2001 și 2008. Partidul său PVM, nou-fondat în 2024, atrage atenția prin faptul că a propus drept modele ale suveranității naționale Ungaria, Slovacia și Serbia, țări a căror conducere politică este des orientată pe satisfacerea propriilor interese, fapt ce se aliniază și cu agenda Rusiei. Pentru a argumenta orientarea sa spre suveranism, partidul afirmă că țările menționate mai sus au posibilitatea de a-și procura gaz rusesc în mod direct, fără a menționa faptul că această dependență poate fi exploatată mai apoi de Federația Rusă prin tăierea tactică a accesului la energie, metodă care a fost folosită în repetate rânduri inclusiv împotriva Republicii Moldova. Oricum, apartenența la mișcarea suveranistă este astăzi caracteristică pentru mulți politicieni pro-ruși din Moldova, care doresc să se mascheze drept patrioți. Suveraniștii reali sunt reprezentați de persoane precum președintele Poloniei Karol Nawrocki, care deși a criticat adesea conducerea Uniunii Europene dacă politica promovată nu era în concordanță cu propria viziune, admite că locul Poloniei nu se află altundeva decât în interiorul UE și NATO, opunându-se simultan oricărei încercări de influențare sau subminare venită din Rusia.
Oficialii partidului au declarat că actualmente, „singurii lideri adevărați din lume” sunt președintele SUA Donald Trump și președintele Federației Ruse Vladimir Putin, promovând ideea unei dezvoltări a Moldovei exclusiv în cazul păstrării „balanței dintre Statele Unite și Rusia”. Partidul Viitorul Moldovei este orientat mai mult spre alegătorii din Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia. În calitate de aliați, PVM dispune în cadrul Blocului Patriotic de Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova și Partidul Republican „Inima Moldovei”.
Blocul Electoral Alternativa
Mișcarea Alternativa Națională (Ion Ceban)
Ion Ceban este primarul municipiului Chișinău din 2019, fiind fondatorul partidului MAN, care există din 2021. Deși partidul său s-a declarat ca având o orientare social-democrată, pro-europeană și a condamnat invazia Ucrainei, niciun oficial al MAN nu a atribuit vreodată o critică personală lui Vladimir Putin. Ceban a fost anterior deputat în parlament, drept membru succesiv al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova și al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, ambele fiind formațiuni pro-ruse, trezind semne de întrebare asupra convingerilor sale politice reale. În plus, în ciuda orientării sale declarate pro-europene și a prezenței în parlament, MAN a refuzat să formeze o coaliție cu Partidul Acțiune și Solidaritate, aflat la guvernare, atrăgând critici că ar urmări defapt împărțirea electoratului.
Printre proiectele cele mai faimoase ale MAN este propunerea semnării unui acord între toate partidele orientate spre Uniunea Europeană din Republica Moldova, după tipul Declarației de la Snagov din 1995, care a confirmat unirea tuturor forțelor politice din România către susținerea obiectivului aderării la NATO și UE. Declarând orientarea sa politică pro-europeană, partidul vrea să evite o determinare clară a relațiilor pe care le deține cu Rusia. Partidul lui Ceban se află în Blocul Electoral Alternativa, ai cărui lideri declarați (pe lângă Ceban însuși), sunt Ion Chicu, Mark Tkaciuk și Alexandr Stoianoglo, toți de convingere pro-rusă.
În iulie 2025, România declarat că îi revocă lui Ion Ceban accesul pe teritoriul său (ceea ce înseamnă automat și revocarea accesului la orice altă țară aflată în spațiul Schengen), fără a fi menționat și motivul. Ceban a evitat insistent să comenteze dacă motivul introducerii interdicției de călătorie a fost datorată aderării sale la blocul Alternativa. Conform mai multor sondaje, Mișcarea Alternativa Națională poate obține până la 3-4% din electorat, ceea ce îi mărește șansele de a accede la parlament, mai ales în cazul unei colaborări intense cu restul blocului Alternativa. În cazul aderării, MAN va avea cel mai probabil o poziționare favorabilă Moscovei, care va fi însă nedeclarată.
Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (Ion Chicu)
Ion Chicu a fost prim-minsitru între 2019 și 2020, fiind descris de către președintele de la acea vreme, Igor Dodon, venit din interiorul PSRM, drept un tehnocrat neafiliat politic. Ion Chicu îi fusese însă consilier prezidențial. Partidul lui Chicu, PDCM, a fost fondat în 2021, declarându-se drept o mișcare pro-europeană centru-dreapta, în stil creștin democrat. PDCM este inclusiv semnatarul unui acord comun formațiunilor politice de orientare pro-europeană moldovenești, în frunte cu PAS.
În realitate, partidul vine cu narative pro-ruse clare, discutând des despre fenomenul uzurpării puterii presei în Moldova. Chicu a cerut personal în mai multe interviuri restabilirea canalelor propagandistice în limba rusă, închise de autoritățile de la Chișinău după invazia Ucrainei pentru a combate promovarea mesajelor favorabile Kremlinului.
La o întâlnire din 2020 cu ambasadorul Rusiei, care a fost făcută în calitate de prim-ministru, Chicu i-a mulțumit acestuia pentru ajutorul și colaborarea oferită, condamnând argumentat autoritățile de la Chișinău pentru tentativele de a realiza integrarea europeană fără Transnistria. Chicu totodată nu a criticat niciodată statisticile forțelor pro-ruse, care au prezentat constant bilanțul economic și de populație al Moldovei fără a include și Transnistria. PDCM se clasează sub Mișcarea Alternativa Națională în sondajele de opinie.
Congresul Civic (fondatori: Mark Tkaciuk, Iurie Muntean)
Format în 2019 prin separarea față de Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, Congresul Civic a expus în repetate rânduri opinii opuse unificării româno-moldovenești. Are de asemenea păreri anti vestice, mai ales anti NATO și convingeri pro-ruse. Pe hârtie, partidul nu are vreun lider, autodeclarându-se ca fiind ghidat de principiul conducerii colective, deși fondatorii săi sunt cunoscuți și au fost menționați mai sus.
Mark Tkaciuk a exprimat că era în favoarea Planului Kozak din 2003, atunci când era Consilier al Președintelui Republicii Moldova, Vladimir Voronin, în probleme de politică internă. Planul Kozak practic ar fi tranformat Republica Moldova într-un stat vasal Rusiei. Acesta presupunea staționarea trupelor ruse pe teritoriul moldovenesc pentru următorii 20 de ani, aplicarea unui sistem federal unde rusa să fie limba oficială, iar Găgăuzia și Transnistria combinate ar fi primit același nivel de reprezentare ca și restul Republicii Moldova într-un senat nou-format.
Celălat fondator, Iurie Muntean, a promis că în cazul obținerii unei majorități favorabile Congresului Civic, primul lucru de care se vor ocupa noile autorități moldovenești după războiul din Ucraina, va fi restabilirea relațiilor cu Rusia. Partidul a fost de asemenea una dintre formațiunile care a promovat susținerea candidatului pro-rus Alexandr Stoianoglo la alegerile prezidențiale din 2024. Stoianoglo se află deatlfel printre liderii Blocului Alternativa, pe lângă Mark Tkaciuk însuși.
Alexandr Stoianoglo
Unicul exemplu a unei persoane și nu a unui întreg partid politic care a intrat în Blocul Alternativa. Alexandr Stoianoglo este cunoscut predominant drept principalul rival al președintei Maia Sandu la turul doi al alegerilor prezidențiale din 2024, când cu sponsorizarea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, a atras 44,65% din electorat. Primul tur se derulase simultan cu un referendum, care a confirmat dorința populară moldovenească de adăugare a obiectivului de aderare la Uniunea Europeană în Constituția țării. Stoianoglo se declarase opus acestui obiectiv, cerând alegătorilor săi să boicoteze referendumul. El era de asemenea în favoarea reînceperii aprovizionării Moldovei cu energie prin intermediul Gazprom, alegând să ignore faptul că această dependență ar permite Federației Ruse să exercite presiune directă pe stat, stopând și toate proiectele de integrare energetică cu restul Europei.
Practic, Stoianoglo s-a prezentat în mod deschis ca omul de influență al Kremlinului în timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale, care puteau fi văzute drept un vot popular moldovenesc pro-vest, sau pro-rus, în funcție de rezultatul final. Până în prezent, Stoianoglo nu a abnegat acest rol al său. Stoianoglo afirmă că ar fi inacceptabil ca Moldova să se alieze cu Europa contra Rusiei, sau invers, cu Rusia contra Europei, promovând conceptul neutralității și al unei prietenii cu ambele părți, idee venită tocmai din mașinăria de propagandă a Kremlinului, care a folosit anterior neutralitatea Ucrainei pentru propriile sale interese, culminând în invazia țării. Acest statut neutru este oricum imposibil de atins într-un continent polarizat, cum este Europa în prezent, fapt demonstrat inclusiv de aderarea la NATO a Finlandei și Suediei, anterior neutre.
Alexandr Stoianoglo a declarat că este gata oricând să se intâlnească cu Vladimir Putin pentru „restabilirea relațiilor pragmatice cu Rusia”, promițând redeschiderea rutei aeriene Chișinău-Moscova drept un prim pas. El manifestă nemulțumiri față de reducerea funcției limbii ruse în societate și a fost inclusiv un critic vocal a ceea ce a numit o „campanie politică împotriva autonomiei găgăuze a autorităților centrale”. A acuzat de asemenea Uniunea Europeană de „amestec în afacerile interne al Republicii Moldova”. Stoianoglo ca politician individual este în stare să obțină câteva procente din voturi, deoarece are susținere în rândurile electoratului pro-rus. Totodată, el este o sursă importantă pentru obținerea voturilor în favoarea Blocului Alternativa, care combinat ar primi aproximativ 10% din voturi conform sondajelor.
Alte partide politice
Partidul Moldova Mare (Victoria Furtună)
Deși fondat în 2007 sub numele de Partidul „Pentru Neam și Țară”, Partidul Moldova Mare a avut parte de o reprofilare în 2020, de când folosește și numele actual. Următoarea schimbare majoră s-a produs în martie 2025, când Victoria Furtună a preluat conducerea sa. Furtună fusese anterior procuror timp de 18 ani, până în 2024, când a demisionat datorită unor neînțelegeri cu Partidul Acțiune și Solidaritate, aflat la guvernare, pe care îl acuza de ingerințe în sistemul juridic. Furtună a acuzat inclusiv Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova că ar fi vizat-o prin revocarea accesului său la anumite dosare sensibile.
Deși Partidul Moldova Mare este autodeclarat social-liberal și pro-european, acțiunile lui Furtună contravin acestor idei. Ea a candidat în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, anunțându-și campania din Tiraspol, capitala regiunii separatiste Transnistria, declarând că guvernul pro-european de la Chișinău dorește să atragă Republica Moldova în războiul din Ucraina și să dezghețe conflictul din Transnistria. În timpul campaniei, a mai afirmat că aderarea Moldovei la Uniunea Europeană este „irealizabilă” și „profund absurdă”. După ce a preluat conducerea Partidului Moldova Mare, Furtună și-a moderat afirmațiile, spunând că „procesul de integrare în Uniunea Europeană nu poate fi oprit și nici nu văd oportună stoparea lui, mai ales la această etapă, când sunt și beneficii”.
Victoria Furtună se mai remarcă prin alt aspect și mai parșiv. Partidul său Moldova Mare este neobișnuit prin numele folosit, care semnifică un concept iredentist, prin care actuala Republică Moldova ar trebui să controleze tot teritoriul statului medieval moldovenesc la nivelul expansiunii maxime sub Ștefan cel Mare, inclusiv porțiuni însemnate din Ucraina și România. Alte concepte promovate sunt identitatea moldovenească separată de cea românească, întreaga idee fiind creată de Imperiul Rus și folosită mai apoi de URSS pentru a justifica expansiunea sa teritorială, sub egida unei așa-zise „reîntregiri a Moldovei”.
În plus, Furtună a candidat la alegerile prezidențiale din 2024 cu ajutorul financiar al lui Ilan Șor, un oligarh pro-rus cu aspirații politice și propriul partid, care participase la un furt de 13.3 miliarde MDL (aproximativ 12% din PIB-ul anual al Republicii Moldova), extrași din 3 banci moldovenești în perioada 2012-2014. Printre instrumentele de finanțare ale planului au fost împrumuturi de la companii rusești. Având în vedere suma colosală care a fost furată, Șor a fost condamnat în 2017 la închisoare, motiv pentru care a evadat din Moldova și este considerat un „oligarh fugar”. Partidul lui, numit ȘOR, rămăsese activ și după fuga acestuia, câștigând 7 locuri în parlament după alegerile din 2019. În 2023, partidul ȘOR a fost declarat neconstituțional, fiindu-i interzisă candidarea la alte alegeri, sub justificarea faptului că promovează interesele unui stat străin.
Așadar, putem concluziona că toate aceste forțe politice sunt controlate de Moscova și urmăresc scopurile Federației Ruse în Moldova, care contravin cursului natural al Republicii Moldova spre integrare europeană, aderarea la UE și NATO și apropierea de România, dorind subordonarea intereselor politice, economice și militare moldovenești către Rusia. În aceste condiții, miza Kremlinului va fi pusă pe Blocul Electoral Patriotic, care va trebui să obțină cât mai multe voturi, în cel mai bun caz, echivalente sau mai multe decât Partidul Acțiune și Solidaritate. Blocul Patriotic va fi susținut din culise de Blocul Electoral Alternativa și dacă va fi necesar și de Partidul Moldova Mare al lui Victoria Furtună.
Această construcție politică, care pare a fi foarte complicată, este absolut necesară Rusiei pentru a egala PAS și principala sa rezervă electorală, diaspora europeană a Moldovei. Dacă planul rușilor va funcționa, atunci forțele pro-Kremlin pot într-adevăr să obțină majoritatea în Parlament. Va fi folosită și tactica denigrării persoanelor-cheie ale Partidului Acțiune și Solidaritate, în special a președintei Maia Sandu. Vor fi publicate informații cu un nivel discutabil de credibilitate, care doresc să o discrediteze pe doamna Sandu și partidul ei în ochii populației Moldovei. Cel mai des se folosește practica trimtierii către presa europeană a unor dezvăluiri bazate parțial pe fapte reale despre guvernarea PAS. Pentru realizarea acestor obiective, Federația Rusă va atrage în perioada acestor alegeri resurse financiare și umane impunătoare.
Articol realizat pe baza unui studiu de Ruslan Șevcenco, analist politic, doctor în istorie
Sursa foto: Bloomberg
