Deficitul Germaniei este preconizat să depășească valoarea de 3% din produsul său intern brut pentru anul 2025, însă Comisia Europeană a declarat că depășirea plafonului UE este „explicată în totalitate prin creșterea cheltuielilor pentru apărare”. În martie, Bruxelles-ul a aprobat o regulă pentru următorii 4 ani, care permite statelor membre să intre în deficit cu până la 1,5% din PIB pentru cheltuieli de apărare, fără a declanșa sancțiuni.
Germania se numără printre alte 16 state membre ale UE care au solicitat o derogare adițională, după ce au întrecut pragul de 1,5%. Decizia marchează o schimbare financiară semnificativă pentru Berlin, care a advocat de la începutul formării Uniunii Europene pentru o disciplină fiscală strictă în cadrul blocului.
Cu toate acestea, pe fondul amenințărilor venite din partea Rusiei și a temerilor că Europa rămâne în urmă față de China și Statele Unite în ceea ce privește capacitatea militară, Germania și-a majorat considerabil cheltuielile. Cancelarul Friedrich Merz a relaxat anul acesta regulile stricte privind datoria publică și a lansat pachete mari de cheltuieli pentru infrastructură și apărare.
Totuși, noua regulă în privința deficitului nu pare să ofere o scutire automată pentru toți membrii UE. Drept exemplu, Finlanda nu va evita o procedură de sancționare, deși se află într-o situație similară cu Germania. Concluzia Comisiei Europene este că depășirea de către Helsinki a plafonului de deficit pentru acest an este doar „parțial explicată” de cheltuielile mai mari pentru apărare.
Au fost deja invocate proceduri similare pentru Austria, Belgia, Franța, Ungaria, Italia, Malta, Polonia, Slovacia, dar și România. Astfel de măsuri declanșează negocieri în cadrul cărora guvernele vizate trebuie să prezinte Comisiei planuri clare de readucere a deficitului înapoi sub limitele stabilite.
Sursa foto: Politic
