Când Donald Trump și Vladimir Putin au convenit să înceapă „imediat” negocierile privind Ucraina, liderii europeni s-au trezit întrebându-se dacă vor avea măcar loc la masa tratativelor. Printr-un simplu apel telefonic, Trump a răsturnat trei ani de unitate occidentală, s-a autoproclamat principalul mediator dintre Kiev și Moscova și a lăsat Europa în dificultate, în ceea ce ar putea deveni cele mai importante negocieri de pace ale secolului XXI.
De la începutul invaziei Ucrainei, Uniunea Europeană a încercat să mențină un front unit, impunând sancțiuni Moscovei, oferind miliarde de euro în ajutor militar și financiar pentru ucraineni și acordând Kievului statutul de candidat la aderarea în UE. Mesajul a fost clar: soarta Ucrainei este legată de Europa, iar orice soluție la acest război trebuie să implice și consultarea UE. Intervenția surpriză a lui Trump pune acum în pericol întreaga strategie.
Retorica lui Trump de după convorbirea cu Putin a fost inacceptabilă nu doar prin lipsa de claritate, ci și prin tonul său. Comentariile privind negocierile nu au indicat faptul că Rusia a fost agresorul inițial, ceea ce amplifică temerile că Trump ar putea fi dispus să sacrifice integritatea teritorială a Ucrainei de dragul păcii. Noul său Secretar al Apărării, Pete Hegseth, a mers și mai departe, declarând că speranțele Ucrainei de a-și recupera granițele din 2014 și de a adera la NATO sunt „nerealiste”.
Pentru liderii europeni, acest lucru reprezintă o provocare directă nu doar la adresa rolului pe care l-au avut țările noastre în război, ci și la relația transatlantică per ansamblu. Spre deosebire de Joe Biden, care a făcut din unitatea occidentală un pilon al politicii sale externe, abordarea „America First” a lui Trump nu lasă loc pentru multilateralism. Decizia sa de a găzdui negocieri bilaterale cu Putin în Arabia Saudită, departe de Ucraina și Europa, a transmis mesajul clar că acest președinte nu mai vede aliații săi europeni ca fiind esențiali în modelarea viitorului regional.
Chiar și în Ucraina, frustrarea a fost evidentă. Zelenski a vorbit cu Trump doar după ce acesta discutase cu Putin, nu înainte – un detaliu care nu a trecut neobservat. Președintele ucrainean a încercat să readucă întregul Occident în discuție, insistând că o pace justă necesită implicarea SUA, Europei și Ucrainei „împreună”, însă rămâne de văzut dacă Trump va asculta. Dacă Trump impune un acord care lasă Ucraina mai mică, mai slabă, sau fără protecție, consecințele ar putea fi devastatoare, nu doar pentru Kiev, ci și pentru întregul sistem de securitate european.
Țările din Europa de Est au spus mereu despre potențialele concesii făcute lui Putin că nu ar face decât să încurajeze viitoare agresiuni rusești. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a rezumat dilema: „Subiectul nu se încheie cu un apel telefonic între președintele SUA și președintele Rusiei. Acesta este doar începutul”. Întrebarea care ne bântuie acum este dacă ne vom rezuma la acceptarea oricărui acord pe care Trump și Putin îl vor decide, ori ne vom mobiliza pentru a influența negocierile prin intermediul liderilor aleși ai Europei.
Sursa foto: Sky News
