Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a găzduit sâmbătă în Florida un summit regional în cadrul căruia a lansat o nouă coaliție latino-americană împotriva cartelurilor de droguri. Inițiativa, denumită „Shield of the Americas”, reunește lideri din America Centrală, America de Sud și Caraibe și este prezentată de administrația de la Washington drept o platformă pentru o ofensivă regională împotriva criminalității organizate. Evenimentul a marcat o intensificare a implicării Statelor Unite în combaterea rețelelor de trafic de droguri din emisfera vestică.
În discursul de deschidere, Trump a descris cartelurile drept una dintre principalele amenințări la adresa securității regionale și a acuzat unele guverne latino-americane că au permis grupărilor criminale să controleze teritorii extinse. Liderul american a sugerat că Statele Unite ar putea recurge inclusiv la mijloace militare împotriva liderilor cartelurilor, dacă statele partenere ar solicita sprijin. Strategia este parte a unei campanii mai ample de presiune în regiune, care a inclus și acțiuni împotriva Venezuelei, culminând cu capturarea președintelui venezuelean Nicolás Maduro la începutul lunii ianuarie.
Trump a indicat Mexicul drept principalul centru de activitate al cartelurilor din regiune și a afirmat că situația politică din Cuba ar putea suferi schimbări majore în viitorul apropiat. El a reluat ideea că oficiali cubanezi ar purta negocieri cu administrația sa și cu secretarul de stat Marco Rubio. În cadrul summitului, Trump a semnat proclamarea oficială care instituie coaliția regională, prezentând-o drept un instrument pentru recâștigarea controlului asupra zonelor dominate de grupări criminale transnaționale.
Discursul președintelui american, care a depășit 30 de minute, a abordat și subiecte din afara temei cartelurilor, inclusiv tensiunile cu Iranul, războiul din Ucraina, situația dintre Pakistan și India sau politica internă americană. În intervenția sa, Trump a făcut referiri la mai multe figuri politice, printre care fostul președinte american Jimmy Carter și președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum. De asemenea, el a făcut remarci ironice privind diferențele lingvistice dintre participanți, majoritatea liderilor regionali fiind vorbitori de spaniolă.
La reuniune au participat cel puțin doisprezece lideri din America Latină și Caraibe, mulți dintre ei asociați cu politici dure împotriva criminalității. Printre participanți s-au numărat președintele Argentinei, Javier Milei, președintele ales al statului Chile, José Antonio Kast, și liderul din El Salvador, Nayib Bukele, a cărui campanie amplă de combatere a bandelor a devenit un model pentru unele guverne conservatoare din regiune. De asemenea, la summit au fost prezenți președintele Ecuadorului, Daniel Noboa, și liderul hondurian Nasry Asfura.
Mai mulți dintre acești lideri susțin politici de securitate similare cu cele promovate de administrația Trump, favorizând măsuri dure împotriva criminalității și migrației și punând accent pe rolul sectorului privat în economie. Ascensiunea lor reflectă o tendință mai largă de orientare spre dreapta în anumite părți ale Americii Latine, într-un context geopolitic în care regiunea este tot mai influențată de competiția strategică dintre Washington și Beijing.
În discursul său, Trump a avertizat că Statele Unite nu vor permite instalarea unei influențe străine ostile în emisfera vestică, inclusiv în jurul Canalului Panama, un punct esențial pentru comerțul global. Deși nu a menționat direct Beijingul, mesajul a fost interpretat ca o referire la extinderea prezenței economice și strategice a Chinei în regiune. Comerțul dintre China și America Latină a ajuns la aproximativ 518 miliarde de dolari în 2024, iar Beijingul a acordat împrumuturi de peste 120 de miliarde de dolari guvernelor din emisfera vestică.
Creșterea influenței chineze, de la facilități de urmărire a sateliților în Argentina până la proiecte portuare în Peru și sprijin economic pentru Venezuela, a generat îngrijorări în rândul oficialilor americani. Ca reacție, administrația Trump a intensificat presiunile asupra guvernelor latino-americane pentru a limita implicarea Beijingului în infrastructuri considerate strategice, precum porturi, proiecte energetice sau alte investiții majore din regiune.
Sursă foto: The Guardian
