„Dacă Omanul ne stă în cale, îi vom bombarda al naibii de tare”, a declarat președintele SUA Donald Trump, într-un interviu acordat luni postului TV Fox News. Geografic, Oman se află pe partea cealaltă a strâmtorii Ormuz față de Iran. Cele două țări au derulat negocieri privind crearea unor culoare sigure pentru navele comerciale care vor să treacă prin strâmtoare.
Înainte de războiul dintre Iran și SUA, 20% din producția mondială de petrol și gaze naturale tranzita prin Ormuz. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat la începutul acestei luni că negocierile la care participă Omanul au ajuns în „etapele finale”. El a adăugat însă că un acord nu ar însemna automat redeschiderea strâmtorii.
Iranul a închis de jure strâmtoarea după izbucnirea războiului în februarie, obținând și o închidere de facto după ce a țintit spre nave comerciale cu drone și rachete. Din moment ce firmele de asigurări refuză în general garanții pentru nave scufundate în zone de conflict, traficul prin Ormuz a stagnat. De atunci, Teheranul a încercat să negocieze condițiile prin care navele comerciale să reînceapă traversările, inclusiv prin stabilirea de culoare sigure cu Oman și impunerea de taxe.
De cealaltă parte, Trump a susținut în repetate rânduri că Statele Unite au „control total” asupra căii maritime. Vinerea trecută, președintele american a spus că va declara strâmtoarea Ormuz drept „teritoriu al Statelor Unite”. Kazem Gharibabadi, adjunctul ministrului iranian de Externe, a declarat că strâmtoarea „a fost iraniană, este iraniană” și va fi „închisă și deschisă sub comanda Iranului”.
Disputa a plasat Omanul într-o poziție delicată. Țara a menținut în mod tradițional canale diplomatice atât cu Iranul, cât și cu Statele Unite. Muscatul a mediat anterior discuțiile nucelare dintre Washington și Teheran în două instanțe separate: 2013 și 2025. Discuțiile din 2013 au dus direct la acordul nuclear din 2015, în timp ce cele începute în 2025 s-au oprit datorită războiului.
Sursă foto: The Korea Herald, QGIS
