Deficitul bugetar a fost principala temă de discuție financiară din ultima lună, concluzia deja asumată fiind faptul că Guvernul trebuie să taie din cheltuielile sale pentru a evita un colaps economic. Însă cum alte soluții decât tăierea din pensiile și salariile angajaților la stat nu par să fi fost găsite, marea dilemă se rezumă la care din categoriile bugetare vor fi cele afectate. Fără să intrăm în polemici, este clar că anumite grupuri sunt mai puțin demne de sacrificiu, nu în ultimul rând datorită faptului că fișa postului lor conține deja sacrificiul ca activitate zilnică de muncă.
Tăierea salariilor și pensiilor pentru „muritorii de rând” din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională nu va face nimic altceva decât să adâncească noi vulnerabilități pe care statul va putea cu greu să le gestioneze. Este clar faptul că majoritatea oamenilor care aleg să muncească în slujba țării tind să aibă un anumit grad de respect pentru România și să își însușească valori ce converg spre onestitate și corectitudine, însă tot patriotismul din lume nu poate să înlocuiască o sumă cinstită de bani când vine vorba despre hrănirea familiei, sau achitarea chiriei lunare a unui ostaș, oricât de destoinic ar încerca să fie el.
Dacă ar fi să o spunem pe îndelete, oamenii sunt oameni, iar un polițist căruia i s-ar tăia semnificativ din salariu va ajunge foarte ușor să accepte bani sau beneficii de la interlopi în schimbul unor mici favoruri. În același scenariu, un membru al Forțelor Armate, sau chiar mai grav, un ofițer de informații care deține acces la informații clasificate, nu va ezita să ocolească regulile stricte ce țin de confidențialitatea muncii dacă i se face o ofertă pe care nu o poate refuza. Problema este cu atât mai mare în cazul rezerviștilor, care cu greu pot fi trași la răspundere pentru faptele lor.
Tăierile trebuie să se întâmple, acest lucru este clar, problema se rezumă la zona unde ele se vor face și cuantumul acestora. Trebuie să fim conștienți că educația și sănătatea (piloni esențiali ai unei societăți dezvoltate) au fost ocolite de diverse măsuri în trecut, iar militarii activi sau rezerviștii au fost ignorați. Ar fi timpul ca guvernanții acestei țări să fie mai atenți și la această categorie profesională, la care fac apel ori de câte ori există o nevoie stringentă (de ex. jandarmi, pompieri, alți angajați ai ISU, în caz de calamități și nu numai).
Guvernul trebuie să aibă grijă să nu creeze crize care eventual să devină mai serioase decât cea pe care dorește să o rezolve în prezent. Polițiștii și militarii de rând sunt cei care susțin sistemul de securitate și apărare, însă din păcate, istoria ne arată că securea a căzut aproape mereu la baza arborelui. Nu trebuie să fii inginer agronom pentru a deduce că scurtarea coroanei unui copac îți va aduce un rod mai mare, în timp ce tăierea trunchiului garantează că anul următor nu vei mai avea nici lemne de foc.
Sursa foto: Capital
