Vânzarea este prima care a fost autorizată de guvernul american către Taipei de la cea din decembrie 2024, sub fostul președinte Joe Biden. Este vorba despre un pachet de 330 de milioane de dolari, constând în piese de schimb și alte echipamente pentru aeronave. Washingtonul rămâne cel mai important partener de apărare al Taiwanului și principalul său furnizor de armament, chiar dacă declarațiile președintelui Donald Trump au ridicat întrebări privind fermitatea sprijinului său în cazul unei crize.
Potrivit Agenției pentru Cooperare în Securitate a Apărării din SUA (DSCA), Taiwanul a solicitat componente nestandardizate, piese de schimb, consumabile și accesorii pentru avionul multirol F-16, aeronava de transport C-130, precum și avionul său de luptă autohton F-CK-1 Ching-kuo. Taiwanul are o industrie proprie de apărare, dar se bazează în continuare pe sisteme americane pentru a contracara forțele net superioare ale Chinei.
Beijingul, care revendică Taiwanul ca parte a teritoriului său, a condamnat vânzarea și continuă să avertizeze că este pregătit să folosească forța pentru a aduce insula sub controlul său. Conform legislației americane, Washingtonul este obligat să furnizeze Taiwanului armament pentru propria apărare, însă rămâne neclar dacă armata americană ar interveni direct în cazul unui atac chinez. Acest principiu stă la baza doctrinei ambiguității strategice pe care Statele Unite o aplică în cazul Taiwanului.
Președintele taiwanez Lai Ching-te încearcă să-l asigure pe Trump de angajamentul Taipeiului față de împărțirea sarcinii de apărare. El a promis creșterea bugetului militar la peste 3% din PIB anul viitor, cu obiectivul de a ajunge la 5% până în 2030. Opoziția, formată din partidul Kuomintang (KMT), care controlează parlamentul cu ajutorul Partidului Popular din Taiwan, dă însă semne de rezistență. Președinta KMT, Cheng Li-wun, a declarat că Taiwanul „nu este un bancomat” și nu poate susține un buget al apărării de peste 3% din PIB.
Noul pachet va fi livrat în timpul unei perioade de tensiuni resurgente în Asia de Est, după niște declarații ale noii prim-ministre a Japoniei, Sanae Takaichi, care a afirmat în parlament că un atac chinez asupra Taiwanului ar putea justifica desfășurarea de trupe japoneze pe insulă în baza principiului apărării colective. Beijingul a criticat vehement afirmațiile, iar Ministerul de Externe al Chinei a avertizat că „nu va tolera sub nicio formă” orice demers al Tokyo-ului de a sprijini militar Taiwanul.
