Într-un moment în care România și Republica Moldova sunt tot mai expuse la operațiuni de influență și dezinformare, o anchetă jurnalistică scoate la iveală o rețea complexă, condusă de românul Dănuț Constantin Hanț, stabilit la Viena și cunoscut sub porecla „Sultanul”. În spatele unei imagini publice aparent respectabile de antreprenor și promotor cultural al diasporei românești, Hanț ar fi construit, potrivit procurorilor DNA (într-un document publicat de QMagazine) o infrastructură paralelă de influență, finanțare și comunicare, care traversează granițele României, Austriei și Republicii Moldova.
O rețea cu trei fețe: afaceri, media și influență
G4Media și Info Sud-Est au identificat o rețea de firme înființate începând cu anul 2022, al căror numitor comun este Constantin Dănuț Hanț.
Companiile, înfiinţate după 2022, au domenii variate – de la fabricarea armamentului şi muniţiei până la construcţia de aeronave spaţiale civile – însă majoritatea nu au activitate economică sau nu figurează cu bilanţuri depuse la ANAF, se arată în investigația celor două publicații. În total, 50 de firme şi persoane fizice formează conglomeratul, din care fac parte cetăţeni austrieci, ucraineni, moldoveni, turci, germani şi români, cu sedii concentrate în judeţele Hunedoara, Dolj şi Timiş.
Hartă interactivă disponibilă pe G4Media
Din cele expuse de procurorii DNA, putem cel puțin observa că rețeaua era construită pe trei piloni:
- Axa economică– firme-paravan, înregistrate pe nume de colaboratori, folosite pentru contracte, deplasări și angajări fictive;
- Axa mediatică– o rețea de publicații online menite să creeze narațiuni convenabile și să construiască capital de imagine pentru anumiți politicieni;
- Axa de influență personală– conexiuni cu foști ofițeri, consultanți și persoane cu poziții în instituții publice.
Cazul Călin Georgescu – „angajarea” care a trădat rețeaua
Cea mai clară dovadă a modului în care rețeaua lui Hanț opera a apărut în „dosarul Vanbet”, în care apare numele lui Călin Georgescu, fost candidat la funcția de prim-ministru propus de AUR și fost președinte al Clubului de la Roma pentru Europa de Est. Georgescu, aflat sub control judiciar, ar fi fost angajat fictiv într-o firmă din Austria administrată de Hanț, pentru a putea părăsi România sub pretextul unui contract de muncă legal.
La data de 27.05.2025, la ora 08:55:29 numitul Pîrvu-Ularu Silviu o contactează telefonic pe soția sa Pîrvu-Ularu Ecaterina căreia îi transmite faptul că Hanț Constantin Dănuț l-a angajat în mod fictiv în una din societățile comerciale ale acestuia din Viena pe numitul Călin Georgescu pentru ca acesta să poată părăsi România deși este supus măsurii preventive a controlului judiciar. (conform aceluiași document redactat de procurorii DNA).
Interceptările din dosar arată clar cum apropiați ai lui Hanț discutau despre „actele pentru muncă”, menite să îl scoată pe Georgescu din țară. Citatul relevant din stenograme este: „Costi l-a angajat pe Georgescu în Austria la firmă … că ăștia nu-i dădeau voie să plece din țară și face notificare acum că n-au voie conform legii să-ți interzică dreptul la muncă.”
Schema este ingenioasă și cinică în același timp: se folosește cadrul legal al Uniunii Europene privind libertatea muncii pentru aocoli măsuri judiciare interne. Deși Georgescu a negat orice implicare — „Nu am avut niciun contract sau colaborare cu acele persoane” — cazul a deschis fereastra către o rețea transnațională care funcționează la limita dintre afaceri și operațiuni subversive.
Rețeaua media: „Jurnalul Moldovenesc” și „Jurnalul Românesc”
Pe lângă mecanismele economice, Hanț controlează sau influențează direct o serie de platforme media, dintre care cele mai vizibile sunt jurnalulmoldovenesc.eu și jurnalulromanesc.eu. Ordonanța de începere a urmării penale (indicată mai jos și făcută publică de QMagazine) arată că Hanț folosea numărul de telefon +43 660 926 7302, același număr fiind disponibil pe site-ul jurnalulromanesc.eu.
Extras din documentul DNA
La o simplă accesare a secțiunii „Politica de cookies” de pe jurnalulmoldovenesc.eu, veți fi redirecționați către pagina jurnalulromanesc.eu. Concluziile par să fie mai mult decât evidente privind legătură dintre cele două website-uri.
Totodată, la secțiunea „Contact”, alături de adresa Werkstättenweg 9/Top 3, 1110 Wien, este și emailul redactia@jurnalulromanesc.eu. Adresa respectivă este sediul firmei austriece Smeily GmbH (ID Unic European ATBRA.579296-000), unde același număr este indicat ca linie de contact, iar cetățeanul român Nicu Frățilă figurează ca acționar și director general. Site-ul www.jurnalulmoldovenesc.eu, dedicat diasporei Republicii Moldova, folosește același număr de telefon și emailul contact@jurnalulmoldovenesc.eu. Domeniul a fost înregistrat la 22 aprilie 2024 cu adresa de email smeilygmbh@gmail.com, confirmând legătura directă cu Smeily GmbH (detalii suplimentare în investigația celor de la Investigative Report).
O evaluare a conținutului, fie ea și superficială, ne arată că articolele publicate promovează sistematic figuri politice pro-ruse, în special pe Ion Ceban, primarul Chișinăului, prezentat ca un „lider european echilibrat”, în timp ce adversarii săi sunt descriși în termeni ostili. De la începutul anului și până în aprilie 2025, au fost publicat 22 de materiale în care „protagonistul” principal este Ion Ceban, în toate cele 22 de articole acesta sau declarațiile/ acțiunile sale (de regulă critice la adresa guvernului pro-european PAS) fiind prezentate într-o notă pozitivă.
Dincolo de aparențe, miza este politică. În Republica Moldova, „Jurnalul Moldovenesc” a fost folosit pentru a promova o imagine favorabilă primarului Ion Ceban, în paralel cu campanii menite să discrediteze guvernarea pro-europeană. În România, „Jurnalul Românesc” a funcționat ca un instrument de apropiere față de grupări din diaspora cu discurs anti-occidental. Prin controlul simultan al acestor două canale, Hanț pare că a reușit să construiască o punte de propagare între Viena, București și Chișinău, în care aceleași mesaje politice sunt reciclate sub diferite forme: articole de opinie, interviuri culturale sau știri din diaspora.
Conexiuni peste conexiuni
Mai este însă ceva ce ne-a atras atenția, și anume faptul că această poveste s-a întins până la cele mai înalte sfere politice autohtone.
În documentul DNA, se specifică faptul că la data de 27.08.2025, generalul SIE în rezervă Niculae Iana îl contactează telefonic pe europarlamentarul Rareș Bogdan „căruia îi transmite că dorește să îl viziteze într-un loc privat, unde nu se pot face fotografii deoarece dorește să vină împreună cu niște tineri pensionari din serviciile secrete care le-ar putea fi de ajutor în viitor, respectiv posibilitatea de a-i integra în sistemul relațional de influență.( Nu e bine! Ne vedem undeva unde poți tu să nu … părem în poze sau în altceva!/ La ora 8 jumate’ vorbim și-ți aduc o echipă de haiduci de care vei avea mare nevoie, adică tinerei de-ai mei, pensio … de-ăștia … nou-născuți. Da?/ și vrem să te consultăm!)”.
Întrebat de Hotnews dacă a fost contactat de omul de afaceri Fănel Bogoș (anchetat în dosarul de trafic de influență, același dosar în care apare și numele lui Hanț), europarlamentarul a negat vreo conexiune cu omul de afaceri, însă admite că a fost contactat de fostul general SIE.
Potrivit probatoriului procurorilor DNA, generalul SIE în rezervă Niculae Iana pare a fi unul dintre personajele principale în rețeaua de trafic de influență anchetată de autorități. Cităm din document:
„Analiza probatoriului (declarații, convorbiri telefonice interceptate, înscrisuri bancare și articole de presă) relevă că, în cursul anului 2025, numitul Bogos Fănel, administrator al SC VANBET SRL, a apelat la un sistem relațional de influență format din Hanț Constantin Dănuț, Pîrvu-Ularu Silviu, Antohe Cătălin (jurnalist) și Iana Nicolae (fost general SIE), în scopul de a obține destituirea directorului executiv al DSVSA Vaslui, Ponea Mihai, și de a promova interesele financiare ilegale ale societății sale”.
Ceea ce pare la suprafață o simplă rețea de afaceri dubioase devine, privit în ansamblu, o infrastructură paralelă de influență. Firmele oferă mobilitate și bani, site-urile asigură vizibilitate și narațiuni, iar legăturile personale aduc acces la informații și protecție. Într-o regiune în care războiul informațional este o armă constantă, astfel de rețele reprezintă o vulnerabilitate strategică.
Cazul lui Hanț nu mai este doar despre un antreprenor controversat, ci despre un sistem care reflectă fragilitatea instituțională a două state. Dănuț Constantin Hanț a construit o rețea care combină afacerile cu manipularea mediatică și influența politică, ocolind statul și controlând fragmente din spațiul public.
Sursa foto: CNN
