După SRI și MAPN, a venit rândul să analizăm, sumar, modul în care MAI folosește Facebook pentru a comunica cu cei ce le accesează pagina, care este rolul și misiunea instituției.
Trebuie precizat de la început că MAI administrează mai multe pagini de Facebook, pentru fiecare instituție din subordine (Poliția Română de exemplu), însă pentru această analiză ne-am oprit doar la pagina oficială a MAI.
Comparativ cu celelalte două exemple asupra cărora ne-am aplecat anterior, MAI pare să aibă cea mai bună echipă de copywrite, iar acest lucru este vizibil în engagementul postărilor și în distribuiri. Mesajele promovate sunt istețe, bine țintite, amestecă eficient teme curente din ceea ce este în trend pe Facebook cu ceea ce vizează MAI. Dintre cele trei instituții analizate, doar MAI folosește meme-uri: dacă în cazul MAPN este de înțeles lipsa lor, SRI pare să țintească aceeași categorie de vârstă ca și MAI, dar nu folosește meme-uri.
Ceea ce este evident în momentul actual este că MAI încearcă să convingă următorii săi din social media că se află într-o etapă de schimbare instituțională și că activitatea ministerului se bazează în principal pe tineri dornici de muncă. Nucleul mesajului MAI nu se referă în principal la care este esența muncii MAI, ci la faptul că ea este făcută de o generație tânără.
Raportat la dificultățile pe care MAI le-a întâmpinat din cauza problemelor penale ale unor șefi, intenția de comunicare pe Facebook este de înțeles. Problema este că MAI nu adresează în niciun fel prin intermediul Facebook și problemele cu care se confruntă, alegând să promoveze ușor obsesiv această imagine de tineri polițiști. Deși ideea în sine este corectă, reușește să creeze pe termen lung ideea că MAI încearcă doar să își pună o mască pe Facebook, fără să adreseze probleme reale instituționale.
La nivel de societate, încrederea oamenilor în MAI este scăzută, iar acest lucru este cauzat de scandalurile în care instituția a fost implicată în toată istoria ei. Recâștigarea încrederii cetățenilor nu poate fi realizată însă doar prin vopsirea imaginii angajaților și fără abordarea unor teme „reale” și mai „complicate”.
MAI suferă la fel ca SRI de o ancorare în trecut pe anumite componente – spre exemplu, pe pagina de Facebook a MAI găsim o postare în care DGIPI sunt numiți ca cei mai ”ascultători” colegi, parcă pentru a valida gândirea adminilor de social media din SRI.
La fel ca și MAPN, MAI are avantajul că își poate prezenta mai ușor public activitatea, și folosește acest lucru, cu postări periodice despre reușitele unor tinere cadre ale ministerului. Însă și aici intervine aceeași problemă de strategie de imagine ca și mai sus, deoarece este evident pentru toți cei care urmăresc pagina MAI că nu aceasta este fața activității ministerului.
MAI și paginile afiliate suferă și din lipsa unor secțiuni sau pagini dedicate carierelor ce pot fi urmate în instituție.
În concluzie, MAI beneficiază de o echipă de social media foarte bună și care își face foarte bine treaba, raportat însă la un scop insuficient pentru nevoile de comunicare publică ale ministerului, în integralitatea lor și nu raportat doar la o schimbare de imagine de suprafață. Sperăm că MAI va înțelege nevoia de a-și întregi strategia de comunicare și cu o altă tipologie de mesaje, care să adreseze teme cu greutate și că va reuși astfel să recâștige încrederea celor cărora NU le urează, într-un mod foarte smart, „La mulți ani!”.
Sursă foto: facebook.com/ministeruldeinterne/
