Mii de iranieni au ieșit în stradă în ultimele luni pentru a protesta față de moartea unei tinere care a fost arestată și ucisă de poliția moralității (Gasht-e Ershad) pentru că nu a purtat corect hijabul.
Mahsa Amini, în vârstă de 22 de ani, a murit pe 15 septembrie în urma rănilor provocate în arest și după câteva zile petrecute în comă. Amini a fost arestată de poliția moralității pe 13 septembrie, când vizita capitala împreună cu fratele ei, și dusă la centrul de detenție unde urma să primească cursuri de reeducare cu privire la ținuta corespunzătoare.
În momentul reținerii, Amini a fost agresată pentru că a opus rezistență, lovită cu capul de mașina de intervenție, apoi dusă la un centru de detenție unde a intrat în comă.
După trei zile, s-a stins din viață la spital. Autoritățile au negat că ar fi fost bătută, dar imaginile difuzate pe rețelele de socializare atestă brutalitatea poliției moralității.
Cine este poliția moralității
Poliția moralității, înființată în 2005, este o forță de aplicare a legii cu acces la putere, arme și centre de detenție, a spus ea. Ei au, de asemenea, control asupra recent înființatelor „centre de reeducare”.
Centrele acționează ca niște unități de detenție, unde femeile – și uneori bărbați – sunt luate în custodie pentru că nu respectă regulile statului privind modestia. În interiorul acestora, deținutelor li se oferă cursuri despre islam și importanța hijabului, apoi sunt forțate să semneze un angajament că vor respecta codul vestimentar înainte de a fi eliberate.
Prima dintre aceste unități a fost deschisă în 2019, a declarat Hadi Ghaemi, director executiv al Centrului pentru Drepturile Omului din Iran, cu sediul în New York, adăugând că „de la crearea lor, care nu are nicio bază legală, agenții acestor centre au reținut în mod arbitrar nenumărate femei sub pretextul că nu se conformează hijab-ului impus de statul islamic”.
Unități speciale ale poliției patrulează pe străzi și le „vânează” pe femeile care nu sunt „îmbrăcate adecvat”, în conformitate cu codul vestimentar al republicii islamice.
Codul strict de vestimentație pentru femeile iraniene
Potrivit legislației republicii islamice, bazată pe interpretarea legilor Sharia, femeile sunt obligate să-și acopere capul cu eșarfă și să poarte haine lungi și largi care să le acopere formele corpului.
Hijabul, eșarfa care acoperă părul femeilor, a fost impus prin lege în Iran în urma revoluției din 1979 prin care liderii religioși au preluat controlul țării.
„Femeile în vârstă de peste 9 ani trebuie să poarte în public eșarfă și să aibă haine largi, astfel încât să nu i se poată identifica formele. Pe lângă acestea, au fost aduse de-a lungul timpului ajustări privind fardul puternic, care e considerat imoral în această situație. Aceste elemente sunt considerate aspecte decadente conform codului derivat din legea islamică, precum interzicerea consumului de băuturi alcoolice”, precizează Flavius Caba-Maria de la MEPEI.
Femeile cu convingeri religioase mai stricte se acoperă și mai mult, purtând niqab (voalul care acoperă fața) sau burqa (veșmântul care acoperă femeia din cap până în picioare).
Acest standard este impus de „poliția moralității” din Iran, atât de forțele de ordine cât și de unii cetățeni mai conservatori. Regulile nu se aplică doar femeilor musulmane, ci tuturor femeilor de pe teritoriul țării. Anul trecut, autoritățile din Iran au introdus amenzi pentru femeile care nu se acoperă corespunzător. Alte pedepse pentru îmbrăcămintea neconformă includ „închisoarea sau chiar biciuirea în public”, conform expertului consultat de Europa Liberă.
Pedeapsa – 74 de lovituri de bici și 60 de zile de închisoare
Pedepsele pentru femeile care nu se supun codului vestimentar islamic pot fi foarte aspre, iar Masha Amini a plătit cu viața pentru că a opus rezistență.
Femeile din Iran încearcă de mai multe decenii să eludeze legea purtând eșarfe pe cap, însă lăsându-și parțial părul la vedere, tendință care nu a scăpat neobservată de autorități. Lupta împotriva purtării incorecte a jihabului a început imediat după Revoluția Islamică din 1979, printre obiectivele acesteia fiind acela de a determina femeile să se îmbrace modest.
Odată cu răsturnarea de la putere a șahului Mohammad Reza Pahlavi, a cărui soție, Farah, purta deseori haine occidentale și era considerată un model al femeii moderne, fustele și rochiile mini, precum și părul lăsat la vedere au dispărut de pe străzi.
În câteva luni de la instaurarea Republicii Islamice, legile care protejau drepturile femeilor au început să fie abrogate. „Nu s-a întâmplat peste noapte, a fost un proces pas cu pas„, a spus Mehrangiz Kar (78 de ani), avocată și activistă care a contribuit la organizarea primului protest antijihab.
Pe 7 martie 1979, liderul revoluției, ayatollahul Ruhollah Khomeini, a decretat purtarea obligatorie a eșarfelor pentru toate femeile. Cele care erau depistate cu capul neacoperit erau considerate „despuiate”.
După 1981, femeilor și fetelor li s-a impus să treacă la portul islamic modest. Acesta constă în chador (o pelerină care acoperă tot corpul, adesea cu o glugă), eșarfă și o mantie care le acoperă brațele.
În 1983, parlamentul iranian a decis că femeile care nu poartă corect eșarfa pe cap să fie pedepsite cu 74 de lovituri de bici. Recent, pedeapsa a fost extinsă cu 60 de zile de închisoare.
Cum acționează Gasht-e Ershad
Gasht-e Ershad (patrulele de îndrumare) sunt unități speciale ale poliției care au sarcina de a se asigura că morala islamică este respectată. Acestea sunt împuternicite să-i aresteze pe cei, dar mai ales pe cele care nu sunt considerate îmbrăcate potrivit.
Un ofițer al acestei unități a declarat, fără să-și decline identitatea, pentru BBC despre modul în care funcționează poliția moralității.
„Ni se spune că motivul pentru care lucrăm în poliția moralității este de a proteja femeile. Fiindcă dacă nu se îmbracă corect, atunci bărbații pot fi provocați și le pot face rău„, a spus el.
Patrulele au câte șase membri – patru bărbați și două femei – și acționează îndeosebi în zonele cu trafic pietonal mare și în locurile în care se adună multă lume.
„E ciudat, fiindcă dacă trebuie să ghidăm lumea, atunci de ce trebuie să ne ducem în zonele aglomerate, unde e posibil să facem mai multe arestări? E ca și cum am merge la vânătoare„, a spus ofițerul.
Dacă nu găsește destule persoane care încalcă prevederile codului vestimentar, comandantul le spune că nu-și fac treaba bine. Și, evident, când oamenii opun rezistență, situația se complică și poate degenera rapid. „Ei (comandanții, n.red.) se așteaptă să-i băgăm în dubă. Știți de câte ori mi-au dat lacrimile când am făcut asta? Vreau să le spun că nu sunt unul de-al lor. Cei mai mulți suntem soldați obișnuiți care fac serviciul militar. Mă simt atât de rău„, a mărturisit el.
Foto: AFP
