Autoritățile lituaniene au anunțat că statul baltic a denunțat convenția internațională care interzice bombele cu dispersie. Decizia, motivată de îngrijorările de securitate referitoare la Rusia, a fost criticată de către grupurile care militează pentru drepturile omului. Bombele cu dispersie reprezintă orice fel de muniție care este proiectată să conțină multe bombe mai mici, care sunt dispersate simultan pe o suprafață mare.
Ministrul apărării, Dovilė Šakalienė, a declarat că țara este pregătită să folosească absolut orice armă pentru a se apăra. Totuși, criticii măsurii, printre care se numără Amnesty International, Human Rights Watch și Comitetul Internațional al Crucii Roșii, au subliniat că prin retragerea din convenția internațională umanitară, o măsură fără precedent din partea unui stat, sunt puse în pericol viețile civililor.
Parlamentul lituanian a decis încă de anul trecut retragerea din tratat, dar statul baltic a trebuit să aștepte șase luni după depunerea documentelor la ONU pentru ca măsura să intre în vigoare. Țara, care este membră a UE și NATO, este primul stat din ambele organizații care se retrage din acordul multilateral de reglementare a armelor, care a fost adoptat în 2008.
Rusia și Ucraina nu se numără printre cei 112 de semnatari ai tratatului. Cele două țări au folosit în cadrul luptelor acest tip de armament, care poate reprezenta un pericol mare pe termen lung, dat fiind că multe bombe nu explodează la impact și devin un fel de mine terestre indirecte. Nici România nu se află printre țările aderante la convenție.
Sursa foto: Stiri pe Surse
