Autor: Raul-Ștefan Iagăr, student al Facultății de Științe Politice, Universitatea din București
Prim Ministra daneză, Mette Frederiksen, îi găzduiește astăzi pe liderii țărilor Uniunii Europene într-un summit informal la Copenhaga, pentru a căuta soluții în fața noilor amenințări venite din partea Federației Ruse. Frederiksen însăși a prefațat această întălnire cu un mesaj clar, afirmând că țările membre ale UE „se află într-un război hibrid împotriva Rusiei”. Cele mai importante puncte de pe agenda de discuție sunt: apărarea, integrarea europeană și folosirea activelor rusești înghețate pentru un nou pachet de sancțiuni împotriva Moscovei.
Întâlnirea este organizată în contextul unei creșteri semnificative a numărului de provocări îndreptate împotriva statelor de pe flancul estic al NATO și UE, prin încălcări repetate ale spațiilor aeriene. Pe lângă incidentele cu avioane sau drone rusești din România, Polonia, Lituania și Estonia, săptămâna trecută au apărut drone comerciale lansate deasupra aeroporturilor din Danemarca, motiv pentru care activitatea lor a fost suspendată de mai multe ori. Chiar dacă ancheta oficială a poliției daneze nu a atribuit încă aceste incidente unor actori străini, Frederiksen a dat vina pe Rusia, motiv pentru care a și convocat întrunirea de astăzi.
Cu privire la războiul din Ucraina, este dezbătută o nouă propunere asupra folosirii activelor rusești înghețate în sprijinul Kievului. Această soluție ar fi reprezentată de un împrumut către Ucraina de 140 de miliarde de euro pentru achiziționarea de arme și muniții. Înțelegerea ar ajuta simultan atât dezvoltarea capacității de apărare a Ucrainei, cât și companiile producătoare de armament europene, care vor produce sistemele. În plus, atât cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni pentru Rusia, cât și următorii pași în integrarea europeană a Moldovei și Ucrainei vor fi pe agenda de lucru. Acestea sunt susceptibile la împotrivirea din partea Ungariei, însă este de așteptat ca prin negociere, contradicțiile cu Budapesta să fie rezolvate ca de obicei.
În cadrul discuțiilor este și subiectul implementării unui viitor „Zid împotriva dronelor”. Dintre țările europene, România și Polonia și-au arătat deja dispunerea de a colaborara cu Ucraina în producția unor sisteme de apărare anti-drone. Un alt aspect important de urmărit este reprezentat de lupta pentru asumarea rolului de lider în pregătirea apărării europene. Atât țările membre ale UE, cât și Comisia Europeană, își doresc să aibă un rol cât mai ridicat în luarea deciziilor de securitate. Discuțiile purtate astăzi vor fi reluate pe 23-24 octombrie, în cadrul reuniunii Consiliului European, motiv pentru care această serie de întâlniri ar putea produce schimbări considerabile în viitorul cadru instituțional european.
Sursa foto: ShippingWatch
