Liderii europeni au respins astăzi planul de pace în 28 de puncte avansat de Washington și Moscova, spunând că propunerea poate fi considerată ca fiind doar la nivel de proiect, deci departe de un acord final pentru încheierea războiului din Ucraina. În plus, oficialii spun că președintele SUA, Donald Trump, a aplicat un nivel de presiune „uriaș” asupra Kievului, atunci când i-a spus să accepte planul până joi, 27 noiembrie. Reacția coordonată a Europei urmează unei serii de zile agitate pe plan diplomatic, datorită faptului că planul elaborat de Washington după discuții directe cu Moscova cere concesii majore din partea Ucrainei, pe care guvernele europene le consideră inacceptabile.
Într-o declarație comună, lideri ai țărilor aliate cu Statele Unite, conduși de cancelarul german Friedrich Merz, premierul britanic Keir Starmer, președintele francez Emmanuel Macron și președintele Consiliului European, António Costa, au avertizat că orice acord care afectează securitatea europeană sau NATO „ar necesita consimțământul” guvernelor UE și al țărilor aliate înainte de a fi aprobat. Documentul a fost susținut de președinții și premierii din Polonia, Italia, Olanda, Spania, Finlanda, Norvegia, Japonia și Canada.
„Suntem preocupați de limitările propuse pentru forțele armate ale Ucrainei”, se arată în declarație, respingându-se astfel sugestia că Ucraina ar trebui să-și reducă armata la aproximativ 600.000 de militari, de la nivelul actual de circa 900.000. Activitatea diplomatică a fost înlesnită de summitul G20 din Africa de Sud, unde au fost prezenți majoritatea conducătorilor țărilor membre ale Coaliției celor Dispuși. Aceștia au încercat să împiedice un ultimatum adus Kievului de a accepta un acord care, în opinia lor, ar lăsa Ucraina vulnerabilă în fața unei viitoare agresiuni ruse.
O coaliție condusă de Franța și Marea Britanie pregătește deja o contrapropunere. Modificările se concentrează pe trei piloni: integritatea teritorială, suveranitatea și reparațiile de război. Planul negociat de Washington și Kremlin cere ca Ucraina să cedeze Rusiei întreaga Peninsulă Crimeea, plus regiunile Luhansk și Donețk. Declarația comună de astăzi a fost o reacție fermă, prin care s-a afirmat faptul că granițele unei țări europene „nu pot fi schimbate prin forță”. Oficialii resping de asemenea orice reducere a capacității militare a Ucrainei, argumentând că forțele sale armate trebuie din contra, să fie consolidate, nu reduse.
Problema activelor rusești înghețate a devenit și ea un punct major de dispută. Europa dorește utilizarea celor 140 de miliarde de euro blocate în Belgia pentru a finanța un împrumut pentru reparații, destinat nevoilor militare și bugetare ale Ucrainei pentru 2026–2027. Planul ruso-american ar prevedea însă deblocarea activelor și împărțirea lor în două fonduri de investiții, unul pentru Ucraina și unul pentru Rusia. Un oficial a descris ideea drept „brutalitate economică”, avertizând că Uniunea Europeană ar ajunge să suporte efectiv 100 de miliarde de euro pentru reconstrucție, în timp ce SUA ar avea parte doar de beneficii. Păstrarea controlului asupra activelor rusești rămâne una dintre cele mai puternice pârghii ale Europei.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a avertizat vineri că țara se confruntă cu o dilemă severă: să accepte termeni care riscă „să îi răpească demnitatea” sau să-i respingă și să pună în pericol sprijinul Statelor Unite. Liderii UE urmează să se reunească din nou luni pentru a continua discuțiile urgente privind găsirea unei alternative, una care să protejeze suveranitatea Ucrainei și în același timp să reducă presiunea diplomatică tot mai mare care este aplicată pe Kiev. Pentru moment, mesajul Europei către Washington este clar: planul de pace negociat doar cu Moscova este inacceptabil în versiunea actuală, fiind poate un punct de pornire, dar în niciun caz nu acordul final.
Sursa foto: AFP
