În ultimele zile a existat multă mișcare în partea iraniană a graniței cu Azerbaidjanul. O analiză amănunțită sugerează trei motive: un exercițiu comun al trupelor azere, pakistaneze și turcești, care a avut loc la 500 de kilometri de granița cu Iranul; restricțiile azere impuse asupra accesului șoferilor de camioane iraniene, care deși au indicat că se vor deplasa în Armenia, au mers în regiunea Karabakh din Azerbaidjan, aflată sub controlul trupelor de menținere a păcii rusești; și nu în ultimul rând relațiile Azerbaidjanului cu Israelul.
Iranul este îngrijorat de exercițiile militare comune azero-turce din Nakhchivan. Cu toate acestea, cele două țări subliniază că acestea sunt defensive, nu ofensive. Într-adevăr, mulți observatori nu știu că Turcia este un garant al statutului Nakhchivan, ca parte a Azerbaidjanului, în temeiul Tratatului de la Kars (1921), care și-a definit granițele și a fost semnat de Turcia, cele trei state din Caucazul de Sud și Republica Socialistă Federativă Sovietică (URSS nefiind creată până în 1922).
De fapt, aceasta este prima dată când Iranul organizează exerciții militare la granița Azerbaidjanului. Nu a făcut-o niciodată atunci când teritoriile azere adiacente erau sub ocupație forțelor armate ale Republicii Armenia și, de asemenea, nu a obiectat niciodată la această ocupație. Supărarea Iranului se poate datora faptului că nu se mai poate implica în activități ilegale în astfel de „zone gri”.
La baza acestor complicații se află faptul că Armenia a acționat timp de decenii în mod obiectiv și s-a considerat a fi un aliat al Iranului, stat terorist care s-a metastazat ca un cancer în tot Orientul Mijlociu, nu numai în Liban, Siria și Irak.
Unii partizani ai Iranului pretind că este vorba, în special, despre Israel, invocând chiar teza absurdă a „înconjurării” Iranului de către Azerbaidjan și Israel.
Ministerul iranian de externe a solicitat Azerbaidjanului „să împiedice terții (adică Israelul) să-și folosească teritoriile și granița”. Președintele Aliyev a răspuns clar că „Azerbaidjanul va continua să-și planifice relațiile externe și afacerile interne după cum îi place”.
Cooperarea azero-israeliană în zona de securitate a contribuit, de fapt, la prevenirea atacurilor teroriste de inspirație iraniană în Azerbaidjan, de exemplu în timpul concursului Eurovision 2012 sau complotul organizat împotriva Ambasadei Israelului la Baku în 2013.
Acțiunile recente ale Iranului la granița sa cu Azerbaidjanul arată că nu este interesat de pace și stabilitate în Caucazul de Sud și că nu are intenția de a participa la Platforma „Six-Way” (cu Rusia, Turcia și cele trei țări din Caucazul de Sud) pentru a asigura dezvoltarea economică și bunăstarea umanitară care depinde de aceasta. Asistența iraniană a fost esențială pentru agresiunea Armeniei împotriva Azerbaidjanului la începutul anilor 1990.
Cu toate acestea, între cele două țări din Caucazul de Sud (Azerbaidjan și Armenia), există semne pozitive. De exemplu, a doua zi după ce Iranul și-a închis spațiul aerian pentru avioanele azere care zboara către exclava Nakhchivan, un avion azer pentru prima dată a tranzitat teritoriul armean pe o astfel de rută.
Ca răspuns la actul iranian, Azerbaidjanul a închis biroul liderului iranian Ayatollah Khamenei din Baku și o moschee aferentă (aparent din motive legate de COVID-19).
Se pare că Teheranul dorește să mobilizeze sprijinul Moscovei pentru noua sa confruntare cu Baku. Cel puțin aceasta este impresia creată de declarațiile provocatoare ale noului ministru de externe al Iranului, Hossein Amirabdollahian, în timpul vizitei sale recente la Moscova. Iranul spune că nu va accepta „schimbări geopolitice” în Caucazul de Sud, deși nu a făcut nicio obiecție la schimbările geopolitice induse de Armenia de la începutul anilor 1990 până la sfârșitul anului trecut.
Potrivit savantului șiit libanez șeicul Subhi Tufayli, ministrul iranian de externe i-a transmis că Iranul dorește „să rupă legăturile Turciei cu restul statelor turcești” și, prin urmare, îi sprijină pe armeni „astfel încât să existe o barieră în fața Turciei”. Teheranul manipulează cinic problema Israelului din Caucazul de Sud din același motiv.
Spre deosebire de declarațiile belicoase ale Iranului, au existat evoluții pozitive între Armenia și Azerbaidjan în urma întâlnirii acestor două țări la nivel ministerial de externe, încurajată de Grupul Minsk al OSCE, cu ocazia deschiderii sesiunii Adunării Generale a ONU. Mai mult, ministrul rus Serghei Lavrov nu a împărtășit îngrijorarea colegului său din Iran și a cerut avansarea cooperării regionale.
Recent, președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, i-a propus prim-ministrului armean, Nikol Pashinyan, o întâlnire bilaterală fără intermediari, astfel încât cele două părți să poată discuta direct despre problemele care îi preocupă pe fiecare. Această dezvoltare este inevitabilă și este singura modalitate de a aduce pacea pe termen lung în regiune.
Sursă foto: digi24.ro
