Autor: Irina Ionescu
O parte a clerului Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove s-a implicat, de-a lungul timpului, în alegerile molodvenești pentru a susține candidați proruși, în special datorită faptului că această mitropolie se subordonează Bisericii Ortodoxe Ruse. Pe față, Mitropolitul Vladimir, alături de Sinodul Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove, a interzis clerului implicarea în campaniile electorale, indiferent de mesajele candidaților. Totuși sancționarea clerului implicat în campaniile electorale s-a lăsat de multe ori așteptată.
Cel mai vizibil episcop care s-a implicat și se implică activ în mod public la campaniile electorale este episcopul Marchel, care deservește Bălți și Fălești. De exemplu, în timpul campaniei electorale din 2016 pentru alegerea unui nou președinte, acesta l-a susținut pe Igor Dodon și a denigrat-o pe Maia Sandu. După ce Rusia a invadat Ucraina în 2022, mai mulți preoți au făcut propagandă prorusă, acuzând Ucraina pentru începerea războiului și promovând narative precum denazificarea Ucrainei, sau faptul că războiul ar fi porunca lui Dumnezeu. Ulterior, episcopul Ioan, pe atunci vicar al Mitropoliei, a declarat că preoții respectivi au fost sancționați verbal.
Interferența Moscovei în treburile Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove s-a intensificat începând cu toamna anului 2023. Deoarece Biserica Ortodoxă Rusă a susținut activ războiul din Ucraina, mai mulți preoți au părăsit în anul 2023 mitropolia condusă de Vladimir și s-au alăturat Mitropoliei Basarabiei subordonată Bisericii Ortodoxe Române. Motivele pentru care preoții au trecut de la o mitropolie la alta sunt diverse, incluzând presiunea sau îndemnul enoriașilor, decizia personală, dar și faptul că România oferă din partea Guvernului prin intermediul Bisericii Ortodoxe Române, salarii, asigurări și pensii pentru toți preoții subordonați.
În consecință, mitropolitul Vladimir i-a adresat în septembrie 2023, o scrisoare patriarhului Kiril al Moscovei și al Întregii Rusii, prin care îi reproșa mai multe aspecte: asocierea Bisericii din Moldova cu interesele proruse din Ucraina datorită apartenenței la Patriarhia Moscovei; ignorarea solicitărilor preoților de a primi compensații pentru facturile la gaz în timpul iernii; tratarea ca pe un popor periferic a moldovenilor atât de către autoritățile laice, cât și de cele religioase din Rusia. A fost inclusiv folosită amenințarea unirii Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove cu Biserica Ortodoxă Română, dacă credincioșii și clerul ar cere-o. Ca un alt semn de rebeliune, pe 22 octombrie 2023, mitropolitul Vladimir l-a hirotonit episcop pe starețul mănăstirii Căpriana din raionul Strășeni, fără aprobarea Sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse. Acesta a fost prima hirotonire de episcop care a avut loc în Moldova și nu la Moscova din 1991.
Din cauza tuturor acestor motive, dar și pentru că în anul 2024 urmau să aibă loc alegeri prezidențiale în Moldova, Federația Rusă a început să investească în pelerinajele unor preoți la Moscova, în loc să acorde ajutoare parohiilor prin intermediul Mitropoliei. Deplasările erau plătite de Ilan Șor, aderent declarat al iudaismului. Cum este improbabil ca un membru al religiei iudaice să fie interesat pe cont propriu de pelerinaje creștine, această finanțare era și ea cel mai probabil comandată de Moscova.
Pe lângă pelerinaje, vizitele în Rusia includeau și instructaje prin care preoților li se explica cum să facă propagandă electorală împotriva Maiei Sandu și a referendumului pentru aderarea la Uniunea Europeană de la acea vreme. În timpul vizitelor, preoții au primit carduri Mir (sistemul de plată al Băncii Centrale a Rusiei, a înlocuit Visa și Mastercard din 2014), pe care urmau să primească bani. În perioada august-septembrie 2024, s-au deplasat în Rusia aproximativ 500 de preoți și enoriași.
Mitropolia Moldovei nu a avut niciun control asupra organizării pelerinajelor. Potrivit Serviciului de Informații și Securitate din Moldova, organizator al așa-numitelor pelerinaje ar fi fost Dmitri Chistilin, un politolog propagandist, cetățean rus și ucrainean. Acesta a fost arestat în Republica Moldova în octombrie 2024 și extrădat în Ucraina, unde a fost acuzat de sprijinirea agresiunii ruse, trădare de patrie și răspândirea propagandei Kremlinului în Europa. Autoritățile de la Kiev au afirmat că Dmitri Chistilin era asistentul fostului consilier al lui Vladimr Putin, Serghei Glaziev, unul dintre principalii „moderatori ai cuceririi Crimeei și a regiunilor Donețk și Luhansk” în 2014.
În primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, Victoria Furtună s-a bucurat de cea mai mare susținere din partea clerului, inclusiv al episcopului Marchel de Bălți și Fălești. Preoții din subordinea lui Marchel au fost inclusiv implicați în strângerea de semnături pentru a valida candidatura ei. Furtună a avut și susținerea lui Ilan Șor. Preoții care o promovau pe Furtună au susținut că dacă Maia Sandu ar fi câștigat un nou mandat de președinte și ar fi trecut referendumul privind integrarea europeană, ar fi urmat un val de promovare al comunității LGBT în Moldova, iar căsătoriile între persoanele de același sex ar fi fost legalizate.
Membrii clerului implicați în astfel de activități au fost cercetați de poliție pentru a fi amendați, fiind investigate și cazuri de finanțare ilegală a campaniei electorale prin intermediul preoților. În turul doi al alegerilor prezidențiale, preoții care au călătorit la Moscova au fost instruiți să-l susțină pe Alexandr Stoianoglo, candidatul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, de convingere prorusă. Un grup de preoți condus de episcopul Nicolae de Ceadîr-Lunga, vicar al Eparhiei de Cahul și Comrat, au fost surprinși în timp ce votau la Moscova în turul doi al alegerilor prezidențiale.
Alegerile din 2024 din Republica Moldova și România au reprezentat câmpul de testare a noilor strategii de corupere a electoratului dezvoltate de Rusia. Având parte de ce a văzut drept victorii parțiale, Federația Rusă nu s-a oprit aici, ci a căutat să-și perfecționeze noile arme propagandistice. Chiar și după victoria lui Maia Sandu în turul doi al alegerilor prezidențiale din Moldova, pelerinajele au continuat. Preoții nu au mai mers doar în Rusia, ci și în Serbia sau la Ierusalim, finanțarea venind din nou de la rețeaua lui Șor și incluzând cetățeni de rând printre persoanele trimise. Noul scop era de a influența alegerile parlamentare din 2025, iar în Serbia, cetățenii moldoveni au fost inclusiv instruiți pentru a organiza acțiuni destabilizatoare. În aprilie, s-au deplasat la Ierusalim 19 protopopi, unde s-au întâlnit cu politicianul rus Alexandr Ralnikov, propagandist al lui Putin, cunoscut pentru instruirea clericilor moldoveni în sprijinirea candidaților pro-ruși și opoziția față de referendumul privind aderarea la UE din 2024.
La începutul acestei luni, Mitropolia Moldovei le-a cerut preoților să se abțină de la a face propagandă electorală. Totuși astfel de cereri sunt pur formale. Preoții își desfășoară activitatea nu doar la slujbe și în comunitățile lor, ci și prin intermediul rețelelor de socializare: Telegram, TikTok, Facebook, Vkontakte, Viber. Într-o societate încă traumatizată de ocupația sovietică și cu un electorat prorus minoritar, cea mai bună propagandă este cea antioccidentală. Într-un interviu pentru Financial Times, președinta Maia Sandu a declarat că Rusia vizează diaspora moldovenească prin intermediul rețelelor de boți și a preoților, susținând și că alegerile parlamentare din 28 septembrie reprezintă ultima provocare majoră pentru Republica Moldova în drumul său spre aderarea la Uniunea Europeană.
În urma colaborării dintre TikTok și autoritățile moldovenești, în perioada 1 iulie – 9 septembrie, platforma a declarat că a prevenit peste 2,2 milioane de aprecieri false; peste 1,4 milioane de cereri false de urmărire; crearea a peste 250.000 de conturi de tip spam. În plus, au fost eliminate peste 100.000 de conturi false; peste 1,3 milioane de aprecieri false; peste 1,6 milioane de urmăritori falși. Statisticile sunt exorbitante, mai ales daca ne unităm la cifrele reale de la alegerile anterioare: În primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024 au votat 1.546.031 de persoane, iar în turul doi 1.680.569.
Din toate punctele de vedere, dacă analizăm dimensiunea Republicii Moldova în raport cu dimensiunea Federației Ruse, prima nu poate reprezenta sub nicio formă o amenințare pentru cea de-a doua. Acest efort exagerat de mare pentru ca Moscova să păstreze în orbita sa Chișinăul denotă disperarea Rusiei față de pierderea sferei geopolitice pe care pretinde că trebuie să o aibă. Dacă toți banii pe care Rusia i-a investit de-a lungul timpului în destabilizarea Republicii Moldova ar fi fost folosiți pentru dezvoltarea economiei și a societății moldovenești și dacă Rusia nu ar fi colaborat cu interlopii care au devalorizat în repetate rânduri economia moldovenească, atunci acest război ideologic nici nu ar mai fi fost necesar. În schimb, spre deosebire de occident, apartenența de Federația Rusă nu a însemnat niciodată prosperitate și stat de drept, ci sărăcie și teroare.
Sursa foto: Rise Moldova
