În actuala eră globală complexă și multipolară, menținerea securității naționale nu se mai poate referi doar la apărarea granițelor, mărirea bugetului armatei, sau alte măsuri strict militare. Securitatea economică, socială și societală sunt piloni la fel de importanți ai securității naționale, din moment ce slăbirea lor ar duce automat către o Românie mai puțin pregătită să întâmpine atât crize interne, cât și internaționale. Ca exemplu al unei instituții a țării noastre care lucrează zilnic spre întărirea acestor piloni, am vrea sa expunem Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).
ANOFM intră de obicei în discuție pentru românul de rând atunci este vorba despre ajutorul pentru șomeri. Aceasta este însă o suprasimplificare, din moment ce Agenția oferă susținere majorității persoanelor dezavantajate pe piața muncii: tineri care nu urmează nicio formă de educație sau pregătire, oameni reîntorși din diaspora, femei care ies din ciclul de maternitate, locuitori ai zonelor rurale izolate, oameni cu dizabilități, persoane eliberate din penitenciare, etc. Această susținere nu vine doar prin bani acordați celor dezavantajați, ci și prin programe de pregătire, consiliere profesională, sau chiar ajutoare pentru angajatori.
În plus, ANOFM nu se încadrează între instituțiile românești care sunt dependente exclusiv de subvenții venite de la Guvern. Agenția este chiar una din principalele componente ale statului care introduce fonduri europene în economia națională, prin valorificarea directă a cetățeanului. De-a lungul existenței sale, ANOFM a obținut aproximativ 1,2 miliarde de euro de la Uniunea Europeană. Exemplele de performanță continuă, din moment ce Agenția este programată să devină și prima instituție a României care va fi complet digitalizată, termenul fiind în primăvara aceasta.
ANOFM este și prima instituție care a beneficiat de mecanismul european FNLC – Finanțare Nelegată de Costuri. Normal, finanțarea europeană depinde de valoarea unui proiect: costurile se estimează de la început, iar suma exactă este oferită. Dacă sunt înregistrate costuri adiționale, orice investiție europeană nouă trebuie renegociată. În schimb, FNLC oferă bani în funcție de obiectivele atinse: în cazul ANOFM, numărul de oameni ajutați. Acest fapt demonstrează încrederea Uniunii Europene în Agenție, pe lângă dovada unui nivel mare al maturității instituționale. Fără transparență, livrarea unor rezultate concrete și o rată de absorbție a fondurilor foarte bună din partea ANOFM, accesul la FNLC nu ar fi fost acordat.
Trecând însă de date financiare birocratice, la statistici care exemplifică un impact clar asupra societății, ANOFM a fost responsabilă de salvarea a aproximativ 1 milion de angajați și 300.000 de firme în timpul crizei cauzată de pandemia COVID-19. După revocarea stării de urgență, Agenția a ajutat alți 500.000 de români să intre pe piața muncii și a oferit cursuri de formare profesională pentru 1,2 milioane de persoane. Într-o economie modernă aflată în continuă dezvoltare și în care condițiile de muncă se schimbă frecvent, ajutarea cetățenilor să învețe noile abilități cerute de piață este o metodă clară de întărire a societății.
Și la nivelul macroeconomic se observă implicarea ANOFM. România, Bulgaria și Croația sunt ultimele state-membre ale Uniunii Europene, care nu sunt și membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Fondată în 1961, Organizația stimulează progresul economic și comerțul mondial al statelor membre. Intrarea în OCDE presupune mai întâi satisfacerea unor precondiții economice, reunite în capitole mai mari. La sfârșitul lui 2025, capitolul „Muncă” a fost închis în cazul României, în special datorită rolului pe care l-a jucat ANOFM în negocierile cu OECD. Principalul argument a fost programul SMART-SPO al ANOFM, care beneficiază de sprijin de la Banca Mondială și e axat pe digitalizarea serviciilor și oferirea de soluții personalizate atât pentru angajatori, cât și cei care caută un loc de muncă.
ANOFM are impact și la nivel internațional, din moment ce contribuie la integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Astfel, Moldova a înființat propria Agenție Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, după modelul românesc. ANOFM România și ANOFM Moldova colaborează constant în mod direct, ultima vizită la Chișinău a unei delegații românești fiind în noiembrie 2025. În această perioadă de integrare rapidă, Republica Moldova are în special nevoie de experiență pentru absorbirea fondurilor europene, lucru de care ANOFM beneficiază din plin. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă devine astfel un catalizator pentru aderarea Chișinăului la Uniunea Europeană, nu doar prin adaptarea pieței muncii, ci și prin reformarea instituțiilor moldovenești.
