Președintele Franței, Emmanuel Macron, se află sub o presiune intensă pentru a convoca alegeri parlamentare anticipate sau pentru a demisiona, în timp ce foștii aliați li se alătură oponenților săi cerând ca acesta să ia măsuri pentru a pune capăt unei crize politice în spirală în a doua cea mai mare economie a UE. Primul premier din timpul președinției sale l-a îndemnat marți pe șeful statului să demisioneze, pe fondul frustrării crescânde chiar și în propria sa tabără, din cauza uneia dintre cele mai grave perioade de haos politic din Franța de la înființarea celei de-a Cincea Republici, în 1958.
Édouard Philippe, prim-ministru din 2017 până în 2020 și acum lider al unui partid aliat cu Emmanuel Macron, a declarat că el ar trebui să anunțe alegeri prezidențiale anticipate odată ce va fi adoptat un buget pentru anul viitor. Președintele a fost reales în aprilie 2022 pentru un mandat de cinci ani, dar de la alegerile legislative anticipate din 2024, persoanele numite de el în funcția de prim-ministru nu au reușit să întrunească o majoritate parlamentară pentru a adopta un buget.
Philippe, despre care sondajele arată că este cel mai bine plasat candidat pentru a conduce centrul politic la următoarele alegeri prezidențiale, nu a fost singurul dintre foștii prim-miniștri ai lui Macron care s-a distanțat de șeful statului aflat în dificultate. Gabriel Attal, al cărui scurt mandat ca cel mai tânăr prim-ministru al Franței s-a încheiat anul trecut, când președintele a convocat votul anticipat care a produs actualul parlament francez, a declarat că nu mai înțelege deciziile șefului statului.
Attal, care conduce acum partidul Renaissance, principala formațiune politică pro-Macron, a declarat presei franceze că după ce francezii au avut parte de cinci prim-miniștri în mai puțin de doi ani, este „timpul să încerce altceva”, criticând ceea ce a numit „determinarea” lui Emmanuel Macron de a păstra controlul asupra puterii. Apelurile au venit după ce prim-ministrul demisionar, Sébastien Lecornu, care a fost numit în urmă cu doar 28 de zile, a renunțat la funcție luni, deși președintele i-a cerut să poarte discuții de ultimă oră cu liderii celorlalte partidelor pentru a încerca să obțină sprijin.
Macron i-a dat lui Lecornu termen până miercuri seară pentru a încerca „să definească o platformă de acțiune și stabilitate”. Cu toate acestea, ca un semn al dificultăților cu care se confruntă centriștii, Adunarea Națională, care are convingeri de de extremă dreapta și este cel mai mare partid din parlament, a refuzat să participe. Liderul francez a lăsat de înțeles luni că dacă premierul Lecornu nu va îndeplini cerința, atunci ar putea convoca noi alegeri parlamentare anticipate, în urma cărora s-ar putea contura un legislativ francez și mai fragmentat decât cel din prezent.
