Prezența militară americană în Asia, cu aproximativ 78.500 de soldați staționați în Japonia și Coreea de Sud, revine în centrul atenției odată cu implicarea ei în noua strategie de negociere a lui Donald Trump. Președintele american vizează integrarea costurilor de întreținere ale trupelor americane în discuțiile comerciale în ciuda dorinței statelor asiatice de a separa discuțiile despre apărare de cele economice. Într-o serie de postări pe platforma Truth Social, Trump a semnalat intenția de a transforma dialogul cu aliații asiatici într-un „pachet unic”, în care apărarea și comerțul să fie tratate împreună.
Coreea de Sud, aflată în prezent sub conducerea unui guvern interimar după demiterea președintelui Yoon Suk Yeol, încearcă să evite o nouă rundă de negocieri pe tema partajării costurilor. Deși oficial nu s-a primit o solicitare din partea Washingtonului pentru renegocierea Acordului privind Măsurile Speciale, Seulul se pregătește pentru scenarii multiple.
Coreea de Sud a încercat să anticipeze dorințele administrației Trump. Înaintea alegerilor din Statele Unite, guvernul de la Seul a acceptat o creștere a contribuției sale financiare cu peste 8% anual, în speranța că va evita noi cereri sub o posibilă administrație Trump. Totuși, această decizie pare să nu fi oferit protecția dorită, iar o eventuală renegociere ar pleca acum de la o sumă mai mare decât în trecut.
Între timp, Japonia, care găzduiește cea mai mare desfășurare de trupe americane din afara SUA, contribuie anual cu echivalentul a 1,48 miliarde de dolari pentru susținerea acestora. Un acord semnat în 2022 stabilește aceste contribuții până în martie 2027. Strategia de a relansa discuțiile privind contribuția financiară a aliaților este interpretată de analiști drept o tactică de presiune.
Trump tratează alianțele internaționale într-o logică tranzacțională, în care protecția oferită de SUA trebuie să genereze un beneficiu economic clar și cuantificabil. În trecut, a amenințat chiar cu retragerea trupelor dacă partenerii nu contribuie suficient. Acest aspect ar trebui să ne dea și nouă de gândit, din moment ce 1.500 de americani sunt staționați în România, la Deveselu, Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii, iar prezența lor este un pilon principal al strategiei de securitate formulată de guvern.
Sursa foto: The Hill
