Guvernul Beninului spune că a oprit o lovitură de stat, după ce duminică dimineață, un grup de soldați a pretins că l-a înlăturat de la putere pe președintele Patrice Talon. Anunțul a venit după ore de confuzie în capitala Cotonou, unde s-au auzit focuri de armă, iar jurnaliștii de la postul de televiziune națională au fost ținuți ostatici de către rebeli
Ministrul de interne, Alassane Seidou, a declarat într-un discurs televizat că trupele loialiste au acționat rapid: „Forțele armate benineze și conducerea lor, fidele jurământului depus, au rămas loiale față de republică”, a spus el, adăugând că soldații loiali au reușit „să păstreze controlul situației și să zădărnicească tentativa”.
Un grup de soldați rebeli, condus de locotenent-colonelul Pascal Tigri, apăruse mai devreme la posturile de radio și televiziune, anunțând că l-au destituit pe președinte. Un consilier prezidențial a confirmat ulterior că Talon era în siguranță, după ce s-a refugiat în ambasada Franței. Securitatea în Cotonou a fost sporită, cu elicoptere care au survolat orașul și mai multe artere principale blocate de trupe.
Rebelii l-au acuzat pe președinte de gestionare defectuoasă a situației țării. În declarația lor, au condamnat ceea ce au numit „deteriorarea continuă a situației de securitate din nordul Beninului”, unde armata a suferit pierderi în ultimii ani, pe măsură ce grupări jihadiste afiliate Statului Islamic și al-Qaeda avansează spre sud din Sahel. Ei au criticat și tăierile din sistemul de sănătate, majorările de taxe și restricțiile asupra activității politice, acuzând guvernul că neglijează mai ales familiile militarilor uciși în nord.
Benin, fostă colonie franceză, a fost mult timp considerată una dintre cele mai stabile democrații din Africa de Vest. Președintele, Talon este un om de afaceri supranumit pe plan local „regele bumbacului”, care a fost ales în 2016 și urmează să se retragă anul viitor, la finalul celui de-al doilea mandat. Alegerile sunt programate pentru luna aprilie, deși el l-a desemnat deja pe ministrul finanțelor, Romuald Wadagni, drept succesorul său preferat.
Ultimele luni au adus tensiuni politice reînnoite în Benin, în urma implementării unor măsuri autoritare. În octombrie, comisia electorală a interzis principalului candidat de opoziție să participe la alegerile din aprilie, invocând un număr insuficient de sponsori. În noiembrie, parlamentul a aprobat crearea unui Senat și extinderea mandatelor oficialilor aleși de la cinci la șapte ani, menținând în același timp limita de două mandate prezidențiale.
Tentativa de lovitură de stat din Benin are loc la puțin peste o săptămână după răsturnarea guvernului din Guineea-Bissau, doar ultima dintr-un șir de preluări militare ale puterii în Africa de Vest, inclusiv în Burkina Faso, Guineea, Mali și Niger, semnalând o schimbare a balanței de putere. Franța a pierdut din influență, în timp ce Rusia și-a adâncit deja legăturile cu mai multe state din regiune. În paralel, Burkina Faso, Mali și Niger s-au retras din blocul regional ECOWAS, pentru a forma Alianța Statelor din Sahel.
Sursa foto: RFI
