Autoritățile din Armenia și Azerbaidjan au anunțat joi că au ajuns la un acord asupra textului unui tratat de pace, după aproape patru decenii de conflict. Înțelegerea marchează un moment semnificativ în relațiile dintre cele două state, dar procesul de semnare rămâne incert.
Disputa a început la sfârșitul anilor 1980, când regiunea Nagorno-Karabah, aflată în Azerbaidjan și locuită majoritar de armeni, și-a declarat separarea, beneficiind de sprijinul Erevanului. Acest episod a declanșat conflicte și a forțat sute de mii de oameni să-și părăsească locuințele, alimentând o rivalitate profundă între cele două țări.
Ministerul de Externe al Armeniei a confirmat că textul acordului a fost finalizat și că autoritățile sunt gata să discute detaliile privind semnarea sa. La rândul său, Azerbaidjanul a recunoscut încheierea negocierilor.
Totuși, incertitudinile persistă. Autoritățile din Baku au declarat că semnarea documentului depinde de modificarea Constituției Armeniei, pe care o acuză că face aluzii la revendicări teritoriale. Erevanul neagă aceste acuzații, însă premierul Nikol Pashinyan a admis că este necesară o reformă constituțională și a propus organizarea unui referendum, fără a oferi însă un calendar precis.
Un alt punct sensibil este reprezentat de prezența forțelor străine la granița dintre cele două state. Conform declarațiilor lui Pashinyan, tratatul ar exclude desfășurarea de trupe din alte țări în această zonă, măsură care ar afecta atât misiunea civilă de monitorizare a Uniunii Europene, criticată de Azerbaidjan, cât și activitatea grănicerilor ruși de pe teritoriul Armeniei.
Dialogul dintre cele două state s-a intensificat după ce Azerbaidjanul a recucerit Nagorno-Karabah în septembrie 2023, determinând un exod complet al populației armene din regiune. Deși ambele părți au susținut necesitatea unui tratat de pace, procesul a fost îngreunat de neîncredere și obstacole politice.
Sursă foto: OC Media
