Armenia a adoptat o lege care deschide calea către un posibil parcurs de aderare la Uniunea Europeană, marcând un moment important în procesul de reorientare strategică a țării dincolo de parteneriatul tradițional cu Rusia. Președintele Vahagn Khachaturyan a semnat actul normativ care fusese aprobat anterior de parlament, consolidând astfel intențiile guvernului de la Erevan de a-și diversifica relațiile externe.
Premierul Nikol Pashinyan, aflat la conducere din 2018, a reiterat că noua lege nu echivalează cu o cerere oficială de aderare, ci reprezintă doar începutul unei integrări mai largi în spațiul european. Potrivit acestuia, procesul va fi unul de durată și orice decizie privind aderarea va trebui validată prin referendum, reflectând astfel voința populară.
Inițiativa vine într-un context politic delicat, cu alegeri generale programate anul viitor și posibilitatea organizării unui referendum constituțional, solicitat de Azerbaidjan în cadrul negocierilor pentru un tratat de pace. Cele două țări, aflate în conflict de aproape patru decenii din cauza regiunii Nagorno-Karabah, au anunțat recent că au convenit asupra unui acord. Totuși, Baku condiționează semnarea finală de modificarea Constituției armene.
Drumul Armeniei spre aderarea la UE este departe de a fi simplu. Țara, izolată geografic și fără granițe comune cu blocul european, are de înfruntat nu doar provocări administrative, ci și geopolitice. Azerbaidjanul, rivalul regional al Erevanului, este un furnizor important de gaze pentru statele membre ale Uniunii, ceea ce complică și mai mult poziționarea europeană a Armeniei. Armenia va trebui, de asemenea, să se confrunte cu posibila ieșire din Uniunea Economică Eurasiatică, structură condusă de Moscova, în cazul unui angajament ferm față de UE. De altfel, economia armeană este în continuare strâns legată de Rusia, în special în domeniul energetic.
Sursă foto:X/President_Arm
