O coaliție de state democratice a aprobat crearea unui tribunal special pentru judecarea crimei de agresiune. Decizia, luată în cadrul unei întâlniri a miniștrilor de externe organizată în Lvov, cel mai mare oraș din vestul Ucrainei, a fost aprobată în urma a peste doi ani de muncă din partea consilierilor juridici în spatele ușilor închise. SUA nu au participat la întâlnire, deși sub administrația Biden a fost implicată în negocieri. Totuși, de la revenirea lui Donald Trump, acestea s-au retras din discuții.
Instanța va judeca crima de agresiune împotriva Ucrainei. Spre deosebire de crimele de război, crimele împotriva umanității și genocidul, pentru care răspunderea este individuală, pentru crima de agresiune răspunderea este purtată de conducerea statului, adică de persoanele care dețin puterea (în practică, asta înseamnă că vor fi vizați președintele, premierul și ministrul de externe, precum și comandanții militari de rang înalt). Persoanele găsite vinovate pot fi condamnate inclusiv la închisoare pe viață, iar averile le vor fi confiscate și transferate unui fond de despăgubiri pentru victimele războiului.
Statutul tribunalului urmează să fie votat formal de către Consiliul Europei, organizația pentru drepturile omului cu sediul la Strasbourg, care va oferi cadrul instituțional pentru noua entitate. Instanța, care ar putea avea sediul la Haga, un oraș în care își desfășoară activitatea mai multe curți internaționale, ar putea să-și înceapă activitatea în 2026.
Totuși, tribunalul va avea o serie de constrângeri. Deși inculpații vor putea fi judecați în lipsă, urmând să fie reprezentați de către un avocat, președintele Vladimir Putin, premierul Mihail Mișustin, și ministrul de externe Serghei Lavrov vor beneficia de imunitate atâta vreme cât sunt în funcție. Chiar dacă restul inculpaților vor putea fi judecați în lipsă, ei vor avea dreptul la un nou proces dacă vor apărea vreodată în persoană în fața instanței.
