Ultimele forțe și echipamente americane au părăsit baza aeriană Erbil din regiunea autonomă Kurdistan a Irakului pe 30 septembrie, încheind oficial misiunea militară înființată în 2014 pentru înfrângerea ISIS. Operațiunea a fost acum transformată într-o relație bilaterală de apărare între Statele Unite și Irak, iar cartierul său general a fost mutat în Iordania.
Washingtonul și Bagdadul au convenit retragerea în 2024, în timpul administrației fostului președinte Joe Biden. Statele Unite au invadat Irakul în 2003 cu ajutorul unei coaliții internaționale, pentru a-l înlătura de la putere pe Saddam Hussein. Forțele americane s-au retras în 2011, dar au revenit în 2014, după ce ISIS a cucerit o treime din Irak și jumătate din Siria, proclamându-se califat.
4.492 de militari americani au fost uciși în timpul luptelor din Irak, reprezentând majoritatea victimelor din coaliția de țări care a participat la invazie. Coaliția a pierdut 4.810 oameni, din care trei români, în timp ce peste 200.000 de civili irakieni au murit din 2003. Acum, încheierea prezenței americane lasă guvernului irakian și forțelor kurde Peșmerga responsabilitatea gestionării tuturor amenințărilor de securitate rămase.

Statele Unite lasă în urmă și un mediu de securitate complet diferit de cel din 2003, sau 2014. Datorită prezenței americane, Irakul a fost prins în războiul cu Iranul început în februarie. Bazele și personalul american, împreună cu forțele aliate kurde, au fost de mai multe ori atacate de grupări armate sprijinite de Iran. Din cei 21 de americani omorâți până acum în timpul războiului, șapte au murit în Irak
Iranul și-a dezvoltat o rețea de influență extinsă în Irak prin intermediul unor grupărilor armate, dar și a unor partide politice simpatetice. Plecarea americanilor este o oportunitate ca aceste organizații să-și extindă influența. O altă problemă este și resurgența ISIS. Deși gruparea și-a pierdut controlul teritorial în Irak în urmă cu 10 ani, membrii săi continuă să opereze în rețele clandestine.
Retragerea SUA din Afganistan din 2020-2021 este proaspătă în mintea locuitorilor Orientului Mijlociu. Atunci, gruparea Talibană a reușit să captureze capitala Kabul în doar trei luni, punând sub îndoială eficiența armatei afgane, atrenată de americani. Incidente similare s-au întâmplat și în Irak în 2014, când soldații guvernamentali care apărau orașul Mosul de ISIS au ales mai degrabă să își abandoneze pozițiile decât să lupte.
Surse foto: Forțele Aeriene SUA, The Telegraph

