Islanda a respins prin referendum propunerea guvernului de a relua negocierile privind aderarea la Uniunea Europeană. 52,8% dintre alegători au votat împotriva inițiativei, în timp ce 47,2% au fost favorabili. Prezența la urne a fost de 82,5%.
Doar două dintre cele șase circumscripții, ambele din centrul Reykjavikului, au votat majoritar pentru reluarea negocierilor. Zonele rurale și suburbiile capitalei s-au pronunțat împotrivă.
Premiera Kristrun Frostadottir a declarat că guvernul se va concentra pe consolidarea relațiilor cu UE prin Acordul privind Spațiul Economic European, semnat de Islanda împreună cu Norvegia și Liechtenstein. Comisia Europeană a transmis că respectă rezultatul referendumului și că Islanda rămâne un partener apropiat al blocului comunitar.
Guvernul islandez prezentase aderarea la UE ca pe o posibilă protecție în fața războaielor comerciale și a rivalității din regiunea arctică. Islanda este membră NATO, dar nu are o armată permanentă, iar în campanie au fost discutate și implicațiile asupra securității în contextul incertitudinilor privind angajamentul SUA față de NATO.
Pescuitul a fost însă unul dintre principalele motive ale votului negativ. Industria piscicolă reprezintă aproximativ 15% din PIB-ul islandez, prin contribuții directe și indirecte, generând circa 40% din veniturile din exporturi. Oponenții aderării s-au temut că regulile europene privind cotele de pescuit ar putea afecta controlul Islandei asupra apelor sale.
Islanda a depus prima cerere de aderare la UE în 2009, în timpul crizei financiare. Negocierile au fost abandonate în 2013 de un guvern eurosceptic. În prezent, rata dobânzii din Islanda este de 8%, față de 2,25% în zona euro, iar susținătorii aderării au crezut că adoptarea monedei europene ar putea ajuta economia Islandei.
Premiera Frostadottir a afirmat că rezultatul va închide dezbaterea privind aderarea atât timp cât actuala coaliție de centru-stânga se află la putere.
Sursă foto: The New York Times
