Programul Future Combat Air System (FCAS, Sistemul de Luptă Aeriană al Viitorului) este afectat de câțiva ani buni de dispute între Dassault Aviation și Airbus, principalii săi dezvoltatori. Președintele francez, Emmanuel Macron și cancelarul german, Friedrich Merz, au convenit că partenerii din spatele programului nu vor reuși să ajungă la un compromis funcțional, motiv pentru care l-au oprit
Lansat în 2017 de către Macron, împreună cu fosta cancelară germană, Angela Merkel, programul FCAS a funcționat drept un efort colaborativ între Spania, Franța și Germania, reprezentate de firmele Indra, Dassault și Airbus. Obiectivul lor principal era dezvoltarea unui avion european de generația a șasea, care să înlocuiască aeronavele Dassault Rafale ale Franței și Eurofighter Typhoon operate de Germania și Spania, până în anul 2040.
Proiectul, cu o valoare estimată la aproximativ 100 de miliarde de euro, era considerat una dintre cele mai ambițioase inițiative europene din domeniul apărării. Pe lângă un avion de vânătoare, FCAS includea și dezvoltarea de drone, precum și a unei infrastructuri securizate de date tip cloud, capabilă să conecteze aeronavele, dronele și alte sisteme de pe câmpul de luptă.
În centrul conflictului din FCAS s-au aflat întrebări legate de conducerea proiectului, drepturile de proprietate intelectuală și transferul de tehnologie. Dassault ar fi insistat să conducă dezvoltarea avionului pentru a-și proteja tehnologiile proprii, în timp ce Airbus a cerut un parteneriat mai echilibrat și acces mai larg la tehnologiile esențiale.
Nici viziunile țărilor participante nu au fost paralele. Franța dorea dezvoltarea unei aeronave europene capabile să transporte arme nucleare și să opereze de pe portavioane, în timp ce Germania considera că necesitățile sale militare sunt mult mai legate de obținerea superiorității aeriene deasupra continentului.
În pofida numeroaselor încercări politice de salvare a programului, inclusiv prin numirea unor mediatori din ambele țări la începutul acestui an, negocierile nu au reușit să reducă divergențele dintre partenerii industriali. Directorul Dassault, Éric Trappier, declarase public că firma sa poate gestiona de una singură programul. Deși componenta privind avionul de luptă a fost anulată, există indicații că dezvoltarea cloudului de luptă și a dronelor ar putea continua.
Viitorul ambițiilor europene privind dezvoltarea unui sistem aerian de luptă de generație următoare rămâne acum în mâinile Marii Britanii, Japoniei și Italiei. Sub numele Global Combat Air Programme (GCAP, Programul Aerian de Luptă Globală), cele trei țări lucrează și ele pentru a produce un avion de vânătoare comun, sub numele Tempest.
Sursa foto: Airbus, USAF, JA 2024
