E-mailul făcea parte din comunicarea internă a Departamentului Apărării Statelor Unite și conturează posibile măsuri de penalizare a unor state membre NATO care au refuzat să sprijine operațiunile americane în timpul războiului cu Iranul. Astfel, e-mailul discută opțiuni precum suspendarea apartenenței Spaniei la NATO și retragerea sprijinului american pentru controlul britanic asupra Insulelor Falkland.
E-mailul reflectă frustrarea care a mai fost exprimată de Washington după ce mai multe state NATO au refuzat să acorde forțelor americane acces la baze și spațiu aerian în timpul operațiunilor de luptă contra Iranului. Tonul nu este deloc surprinzător, dacă ținem cont de tensiunile deja existente între președintele american Donald Trump și aliații europeni, în special Spania.
Premierul spaniol, Pedro Sánchez, a fost primul critic din Europa al campaniei SUA-Israel, exprimându-și dezacordul încă din primele zile. Acesta este și motivul pentru care el a refuzat să permită Statelor Unite utilizarea ofenisvă a bazelor operate în comun pe teritoriul spaniol, calificând atacurile drept o „intervenție militară nejustificată și periculoasă”.
Anterior, Spania a respins apelurile lui Trump de a-și crește bugetul militar la 5% din PIB, țintă convenită de NATO la summitul de la Haga din 2025. Guvernul spaniol consideră că aproximativ 2% din PIB este suficient pentru atingerea obiectivelor sale de apărare. Trump a mai vehiculat amenințarea de excludere din Alianță a Spaniei, tocmai drept răspuns la acest refuz al Madridului de a-și crește bugetul de apărare.
Totuși, o astfel de măsură nu ar fi fezabilă din punct de vedere legal. Regulamentul NATO nu permite excluderea membrilor fără o încălcare clară a obligațiilor față de Alianță, ceea ce nu a fost demonstrat în cazul Spaniei. Precedentul neimplicării membrilor NATO în campanii externe americane există încă din 2003, când Germania și Franța au refuzat să ia parte la invazia Irakului.
E-mailul prezintă și posibile măsuri de represalii împotriva Marii Britanii, după ce premierul Keir Starmer a refuzat și el să participe ofensiv la conflict, în ciuda faptului că Statele Unite au avut acces la bazele sale. Una dintre propuneri vizează reevaluarea sprijinului diplomatic american pentru apartenența Insulelor Falkland la Marea Britanie, fapt contestat de Argentina încă dinaintea războiului din 1982. Buenos Aires continuă să revendice insulele, iar actualul său președinte, Javier Milei, este un prieten apropiat politic de Trump.
Unii analiști sugerează că scurgerea ar putea face parte dintr-o strategie mai amplă de presiune asupra aliaților, prin semnalarea nemulțumirii lui Trump față de pozițiile acestora, inclusiv în privința securității maritime în Strâmtoarea Ormuz. Oficialii spanioli au minimalizat însă importanța scurgerii de informații. Sánchez a declarat că guvernul său se bazează pe comunicări oficiale, nu pe documente informale, vorbind astăzi în cadrul unui summit al liderilor UE din Cipru.
Sursa Foto: BBC, University of Southern California, Marina Regală
