Numit Regulamentul privind Returnarea (Returns Regulation), legea a fost adoptată joi, cu 389 de voturi pentru, 206 împotrivă și 32 de abțineri. Conform noii legi, țările-membre vor putea trimite migranți ilegali în state terțe din afara UE. Respectiva țară recipientă nu trebuie neapărat să fie și țara de origine a migrantului.
Singura condiție este crearea dinainte a unor acorduri bilaterale cu Uniunea Europeană, pentru înființarea centrelor de detenție pe teritoriul statului străin. Legislația permite și negocierea cu „entități din state terțe nerecunoscute”, pentru crearea acestor centre.
Au existat și critici aduse Regulamentului. Mélissa Camara, parte a Grupului Verzilor din Parlamentul European, deputată din partea Franței, a dezaprobat abordarea din text. Ea a spus că această cooperare cu „entități nerecunoscute” ar putea duce la colaborări cu regimuri cum este cel Taliban din Afganistan, ceea ce ar fi o abatere de la valorile fundamentale ale UE.
Schimbările aduse
Regulamentul introduce o serie de măsuri care sunt mult mai dure decât cele din legile anterioare. De exemplu, migranții care așteaptă să fie deportați ar putea fi reținuți până la doi ani, în timp ce cei deja expluzați din UE pot avea parte de o interdicție de intrare nelimitată, în special în cazurile care implică riscuri de securitate. Atât Parlamentul European, cât și Consiliul UE, au susținut extinderea deportărilor și către membrii familiilor care au copii. Singura excepție propusă pentru deportarea migranților ilegali sunt cazurile minorilor neînsoțiți, aflați deja în Europa.
Deși Parlamentul a susținut o perioadă maximă de detenție a migranților ilegali de 24 de luni, mai scurtă decât cele 30 de luni propuse de statele-membre, acesta a aprobat autorităților să efectueze percheziții în locuințe private pentru a identifica migranți ilegali. Măsura este similară cu tacticile folosite de agenția americană ICE în timpul celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump.
Susținătorii Regulamentului, care provin în principal din grupurile parlamentare conservatoare și de dreapta, afirmă că reformele sunt necesare pentru a crește rata de returnare a persoanelor fără drept legal de ședere în UE. Până acum, legislația europeană era relativ decentralizată pe politica gestionării migranților, care se afla în general în mâinile statelor-membre.
Ce urmează?
Versiunea finală a legii urmează acum să fie negociată între Parlamentul European și statele-membre. Totuși, cel mai probabil vom asista la un proces rapid și fără multe dificultăți, având în vedere alinierea dintre cele două părți. Singurele puncte de divergență se află în câteva detalii mici, cum este diferența anterior menționată între detenția migranților pentru 24, sau 30 de luni.
Sursa foto: Forțele de Apărare ale Irlandei
