Vorbind în cadrul unui eveniment organizat la Casa Albă, președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat că ar putea folosi măsuri comerciale pentru a face presiuni asupra guvernelor care i se opun. Trump are un istoric îndelungat când vine vorba de folosirea coercitivă a tarifelor. Una dintre primele măsuri luate de a doua sa administrație, a fost renegocierea majorității acordurilor comericale ale SUA, prin adăugarea tarifelor asupra partenerilor, inclusiv a Uniunii Europene. „Aș putea impune tarife unor țări dacă nu sunt de acord cu privire la Groenlanda, pentru că avem nevoie de Groenlanda pentru securitatea națională”, a spus el. Trump a mai adăugat în cadrul discursului că orice soluție care nu implică controlul SUA asupra insulei este „inacceptabilă”.
Comentariile președintelui Statelor Unite au venit în contextul în care o delegație bipartizană a Congresului SUA a vizitat Copenhaga, în încercarea de a calma tensiunile și de a reafirma legăturile istorice dintre SUA, Danemarca și Groenlanda. Grupul de senatori și congresmeni s-a întâlnit cu oficiali danezi și groenlandezi, inclusiv cu prim-ministra Danemarcei, Mette Frederiksen. Senatoarea republicană Lisa Murkowski din Alaska, a spus că vizita reflectă decenii de cooperare. „Groenlanda trebuie privită ca un aliat, nu ca un activ, acesta este mesajul care vine din partea delegației noastre”, a declarat ea jurnaliștilor, subliniind importanța pe care Congresul o acordă menținerii unor parteneriate solide.
Tonul reconciliatoriu al delegației a contrastat puternic cu retorica de la Casa Albă. Trump a susținut în repetate rânduri că atât China, cât și Rusia au ambiții strategice în Groenlanda, ceea ce în opinia sa, ar justifica o intervenție americană. La începutul acestei săptămâni, oficiali din Danemarca, Groenlanda și Statele Unite au purtat discuții la Washington, încercând să răspundă preocupărilor de securitate ale lui Trump, fără a recurge la constrângeri, sau chiar anexarea insulei arctice. Întâlnirile, la care au participat miniștrii de externe din Danemarca și Groenlanda, alături de vicepreședintele JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio, s-au încheiat fără o înțelegere concretă.
Părțile au convenit să creeze un grup de lucru pe tema apartenenței Groenlandei, deși mesajele ulterioare despre scopul grupului au fost contradictorii. Liderii Uniunii Europene au repetat faptul că doar Danemarca și Groenlanda pot decide viitorul insulei. Copenhaga a anunțat că își va spori prezența militară în Groenlanda, în coordonare cu aliații săi europeni. Prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, și-a exprimat clar poziția la începutul săptămânii, afirmând că dacă ar fi forțați să aleagă între Danemarca și Statele Unite, cetățenii teritoriului pe care îl reprezintă „ar alege NATO. Ar alege Regatul Danemarcei. Ar alege UE”.
Sursa foto: AP
