Președintele american Donald Trump a anunțat că a cerut Departamentului Apărării să se pregătească pentru o posibilă intervenție militară rapidă în Nigeria, dacă autoritățile de la Abuja nu acționează ferm împotriva atacurilor asupra comunităților creștine. Liderul de la Casa Albă a precizat că Statele Unite vor suspenda imediat orice formă de asistență acordată Nigeriei, cel mai mare producător de petrol al Africii, acuzând guvernul nigerian că tolerează violențe motivate religios.
Trump a afirmat că, în cazul în care armata americană va fi trimisă în regiune, operațiunea va fi una de amploare, orientată spre eliminarea grupărilor islamiste implicate în atacuri asupra civililor. Declarațiile sale au venit fără dovezi concrete privind presupusele abuzuri, însă au fost dublate de un mesaj al secretarului apărării, Pete Hegseth, care a confirmat pregătirea forțelor armate pentru o posibilă acțiune. Washingtonul nu a precizat însă un calendar sau condițiile declanșării unei asemenea operațiuni.
Administrația Trump a readus Nigeria pe lista țărilor „de preocupare specială” în materie de libertate religioasă, alături de state precum China, Coreea de Nord și Rusia. Decizia anulează măsura luată în 2021 de fostul președinte Joe Biden, care scosese Nigeria de pe această listă. Trump a justificat pasul din cauza persecuția continuă a creștinilor, susținând că mii de persoane ar fi fost ucise de militanți islamici, deși nu a oferit date concrete.
Autoritățile nigeriene au reacționat moderat la declarațiile de la Washington. Președintele Bola Ahmed Tinubu a respins acuzațiile de intoleranță religioasă și a insistat că Nigeria garantează libertatea credinței pentru toți cetățenii. Ministerul de Externe de la Abuja a reafirmat angajamentul țării în lupta împotriva extremismului violent și a transmis că speră ca parteneriatul strategic cu Statele Unite să continue. Un purtător de cuvânt al președinției a adăugat că Nigeria ar accepta sprijin american în combaterea terorismului, cu condiția respectării suveranității și integrității teritoriale.
Nigeria, o țară de peste 200 de milioane de locuitori, este divizată între nordul majoritar musulman și sudul predominant creștin. De peste 15 ani, regiunea nord-estică este afectată de insurgența grupării Boko Haram, responsabilă pentru zeci de mii de morți și strămutări masive. Deși gruparea a atacat și comunități creștine, majoritatea victimelor au fost musulmani, potrivit organizațiilor pentru drepturile omului.
În plan politic, acțiunea președintelui american a fost primită favorabil de unii congresmeni republicani, care au salutat reluarea presiunii asupra Nigeriei.Comisia pentru Credite a Camerei Reprezentanților a introdus în proiectul de buget pentru 2026 fonduri suplimentare pentru programele de apărare a libertății religioase și pentru sprijinirea comunităților afectate de violențe extremiste din Africa de Vest.
Reintroducerea Nigeriei pe lista statelor cu probleme de libertate religioasă ar putea deschide calea unor sancțiuni economice sau restricții diplomatice, însă acestea nu sunt automate. Unele grupuri religioase din Statele Unite au făcut lobby pentru această decizie, avertizând asupra riscului unei „amenințări existențiale” la adresa creștinilor nigerieni.
Tensiunile diplomatice vin într-un moment în care prezența militară americană în Africa de Vest s-a redus semnificativ. După retragerea a aproximativ 1.000 de soldați din Niger anul trecut, Statele Unite mențin doar unități reduse pentru exerciții comune, cea mai importantă bază militară rămânând cea din Djibouti, în estul continentului. În acest context, un eventual angajament militar direct în Nigeria ar marca o schimbare majoră în strategia regională a Washingtonului.
Sursă foto: Andrew Harnik/Getty Images
