Autor: Irina Ionescu
Alegerile parlamentare din Republica Moldova care vor avea loc în data de 28 septembrie au o miză geopolitică foarte mare. Dacă alegerile vor fi câștigate de către proeuropenii din Partidul Acțiune și Solidaritate, atunci acest lucru va însemna continuarea parcursului european al Moldovei. Pentru Rusia, rezultatul ar fi pierderea Transnistriei.
În cursa electorală s-au înscris 4 candidați independenți, 4 blocuri electorale și 15 partide. Pragurile electorale sunt: 2 % pentru candidații independenți; 7 % pentru blocurile electorale; 5 % pentru partide. Adunând procentele minime necesare pentru a accede în parlament. pentru toți concurenții ar fi nevoie de 111 %.
Astfel, doar câteva partide sau blocuri au șanse reale de a accede în parlament. Este foarte puțin probabil ca dintre candidații independenți să treacă vreunul pragul electoral. Andrei Năstase, independentul care are cea mai mare notorietate, a obținut la alegerile prezidențiale de anul trecut 0,64 % din voturile valabil exprimate.
Prezentarea principalelor formațiuni politice
Conform sondajelor de opinie, doar patru formațiuni politice au șansa de a trece pragurile electorale: Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS); Blocul electoral Patriotic; Blocul electoral Alternativa; Partidul Nostru.
PAS, aflat la guvernare, este singura formațiune politică cu adevărat proeuropeană. Baza electorală principală se regăsește în Chișinău, în raioanele din centrul Moldovei, în diasporă și printre tinerii vorbitori de limba română.
Blocul electoral Patriotic este format din:
- Partidul Socialiștilor din Republica Moldova condus de Igor Dodon;
- Partidul Comuniștilor din Republica Moldova condus de Vladimir Voronin;
- Partidul Republican “Inima Moldovei” condus de Irina Vlah;
- Partidul pentru Viitorul Moldovei condus de Vasile Tarlev.
Baza electorală este alcătuită din pensionari nostalgici ai perioadei sovietice și din rusofoni.
Blocul electoral Alternativa este alcătuit din:
- Mișcarea Alternativa Națională condus de Ion Ceban, primarul Chișinăului;
- Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei;
- Partidul Acțiunii Comune – Congresul Civic.
Deși se declară proeuropean, Ion Ceban are numeroase relații cu Rusia, motiv pentru care i s-a interzis accesul în spațiul Schengen.
Președintele Partidului Nostru este Renato Usatîi, fost primar al Bălților și controversat om de afaceri cu multiple conexiuni cu lumea afacerilor din Rusia.
Sondajele de opinie
Sondajele de opinie din Republica Moldova nu iau în calcul regiunea transnistreană și nici diaspora. Sondajele de opinie interne din Republica Moldova sunt realizate de compania sociologică iData.
Primul sondaj de opinie privind alegerile parlamentare din 28 septembrie a fost realizat în perioada 7-16 august. Acesta este destul de ambiguu deoarece doar 59 % dintre respondenți au declarat că știau cu cine ar fi urmat să voteze. Aproape 40 % erau indeciși. La momentul respectiv încă nu fuseseră validate toate candidaturile de către Comisia Electorală Centrală.
Ceva mai concludent a fost cel de-al doilea sondaj realizat în perioada 20 august-3 septembrie. De data aceasta numărul indecișilor a scăzut la 30 %. Astfel, ar vota cu: Blocul Patriotic 25,2 % din total / 36,0 dintre cei deciși; PAS 24,3 % / 34,7 %; Partidul Nostru 5,9 % / 8,4 %; Blocul Alternativa 5,5 % / 7,9 %; alte partide, blocuri electorale și candidați independenți 9,1 / 13 %.
Având în vedere numărul mare de indeciși și faptul că diaspora și Transnistria nu pot fi măsurate este foarte greu de făcut o estimare. La alegerile parlamentare din 2021 au fost 211.834 (14,43 %) de voturi valabil exprimate în diasporă și 28.173 (1,92 %) în Transnistria. În primul tur al alegerilor prezidențiale au fost 239.419 (15,49 %) de voturi valabil exprimate în diasporă și 16.014 (1,04 %) în Transnistria. În turul doi au fost 327.851 (19,51 %) de voturi valabil exprimate în diasporă și 26.136 (1,56) în Transnistria. Alegătorii din Transnistria au putut vota numai pe teritoriul controlat de autoritățile de la Chișinău.
O prezență mare la vot și fără nicio interferență externă ar defavoriza Partidul Nostru și Blocul Alternativa, care ar avea dificultăți de a depăși pragul minim de 5 %, respectiv 7 %. Astfel, PAS ar avea șansa să câștige alegerile cu ajutorul diasporei și prin redistribuirea unui număr foarte mare de voturi provenite de la formațiunile politice care nu au trecut de pragurile minime.
Institutul Republican Internațional din SUA a realizat, la comanda autorităților de la Washington, un sondaj de opinie în perioada 12-27 august. Deși acest sondaj nu a fost destinat publicului, el a fost totuși publicat în premieră de ziarul online Deschide.md. Conform acestuia, PAS ar câștiga alegerile cu 35-39 %, fiind urmat de Blocul Patriotic cu 22 % și de Blocul Alternativa cu 9-10 %. Cu ajutorul diasporei PAS ar putea ajunge la 40-45 %, iar în urma redistribuirii voturilor, formațiunile politice care nu vor depăși pragurile ar putea obține cel puțin 51 de mandate de deputați din 101.
Lebedele negre
Alegerile parlamentare din 28 septembrie sunt cruciale atât pentru viitorul european al Republicii Moldova cât și pentru revenirea influenței Rusiei asupra Chișinăului, dar mai ales pentru a-și putea menține trupele în Transnistria.
Ambele tabere încearcă să influențeze electoratul prin diverse metode. Autoritățile de la Chișinău încearcă să o facă în mod subtil. Rusia, așa cum s-a demonstrat încă de anul trecut, încearcă să influențeze alegerile în mod brutal prin cumpărarea de voturi și prin manipularea algoritmilor rețelelor sociale.
- Poziția pe buletinul de vot
Poziția candidaților pe buletinul de vot este decisă de Comisia Electorală Centrală. Aceasta este foarte importantă în cazul alegătorilor indeciși, care reprezintă 30 % din cei care vor vota pe teritoriul Republicii Moldova. Mulți dintre indeciși se decid cu cine să voteze în cabină, atunci când parcurg buletinul de vot, existând o singură circumscripție electorală. Nedorind să petreacă mult timp, indecișii cel mai probabil nu vor sta în cabina electorală să parcurgă tot buletinul și se vor opri la primele poziții.
Dintre partidele și blocurile electorale cotate de sondaje cu șanse de a intra în parlament, PAS se află pe prima poziție pe buletinul de vot, Blocul Patrioților pe 9, Blocul Alternativa pe 10, iar Partidul Nostru pe 23. Ordinea favorizează în primul rând PAS și mai puțin Blocul Patrioților care, indiferent de rezultat, va intra în parlament. Cele mai defavorizate sunt deci Blocul Alternativa și Partidul Nostru. În cazul ambelor formațiuni politice, sondajele indică intrarea la limită în parlament, dacă ne raportăm la totalul respondenților și nu doar la cei hotărâți, fără a socoti diaspora care, conform estimărilor, va vota în mod majoritar cu PAS
2. Secțiile de vot din diasporă și pentru Transnistria
O altă metodă prin care conducerea Republicii Moldova încearcă să influențeze alegerile parlamentare o reprezintă creșterea numărului secțiilor de vot din diasporă și reducerea celor destinate transnistrenilor. În diasporă au fost deschise următorul număr de secții de vot: 150 la alegerile parlamentare din 2021; 234 la alegerile prezidențiale din 2024; 301 la alegerile parlamentare din 2025. Numărul secțiilor destinate transnistrenilor a fost redus drastic: 41 în 2021; 30 în 2024; 11 în 2025. Și numărul secțiilor deschise în Rusia a fost redus semnificativ: 17 în 2021; câte 2 în 2024 și în 2025.
Chiar dacă la secțiile de vot destinate transnistrenilor se vor prezenta foarte mulți alegători, va exista și posibilitatea de a nu se distribui prea multe buletine de vot. S-ar putea ca un număr semnificativ de transnistreni să nu poată vota chiar dacă s-ar încadra în intervalul de timp. Un număr foarte mare de secții de vot în diaspora occidentală și un număr extrem de redus pentru diaspora din Rusia și pentru Transnistria favorizează PAS. La o prezență mare la vot a diasporei s-ar putea ca partidul lui Usatîi și blocul electoral al lui Ceban să nu depășească pragurile electorale.
3. Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) și Partidul Național Moldovenesc
ALDE este condus de Arina Spătaru. Arina Spătaru s-a făcut remarcată prin faptul că a colaborat, în 2023, cu Serviciul de Informații și Securitate (SIS) din Republica Moldova pentru a dovedi finanțarea ilegală a mai multor partide de către Ilan Șor.
Spătaru a intrat în politică în decembrie 2015, când a fost aleasă președinta organizației din Bălți a Platformei Demnitate și Adevăr (Platforma DA). În 2018 a candidat, din partea Platformei, pentru funcția de primar al Bălților, clasându-se pe locul trei (6,12% din voturi). La alegerile parlamentare din februarie 2019 a candidat din partea blocului electoral ACUM, format din Platforma DA și din PAS, reușind să intre în parlament. În septembrie 2019 și-a dat demisia din funcția de membru Biroului Politic Permanent al Platformei DA. La alegerile parlamentare anticipate din iulie 2021, nu s-a regăsit pe lista Platformei DA. În septembrie 2021 a părăsit Platforma DA. Pe 5 august 2023 a fost aleasă președinte a ALDE. În ciuda denumirii sale, partidul condus de ea nu face parte din familia europeană de partide ALDE.
Fostul ei soț este preotul Anatolii Spătaru, actualul protopop de Bălți. Arhiepiscop de Bălți și Fălești este Marchel, un admirator al lui Stalin care urăște România. Cei doi au divorțat în liniște în cursul anului 2024 din cauza dezvăluirilor făcute de ea referitor la finanțările ilegale ale lui Șor.
Fiind întrebată de o jurnalistă dacă ea sau ALDE au primit bani de la Ilan Șor, ea a răspuns: „Șor nu a finanțat partidul ALDE. A existat o tentativă de finanțare. Șor nu mi-a dat personal mie în mână, iar toți banii care au fost transmiși de Șor sau interpușii lui au fost contabilizați și documentați de organele de anchetă. […] Toți banii pe care mi i-a transmis Șor, prin interpușii lui, au fost raportați organelor de anchetă.” Totuși, fostul secretar general al ALDE, Adrian Culai, a fost condamnat la 4 ani cu suspendare pentru finanțarea ilegală a partidului de către Șor.
Renato Usatîi, președintele Partidului Nostru, a fost de două ori primar al Bălților. Actualul primar de Bălți este și el membru al Partidului Nostru. Dealtfel, Bălți reprezintă unul din bastioanele electorale ale Partidului Nostru. Pe fondul erodării relației cu PAS, e posibil ca SIS să-i fi permis lui Spătaru să preia un partid minor, căruia i-a schimbat denumirea în ALDE. Având în vedere că atât ea cât și Usatîi sunt notorii în Bălți, este posibil ca scopul acestor jocuri să fie blocarea Partidului Nostru din a accede în parlament. Dragoș Galbur, președintele Partidului Național Moldovenesc, are domiciliul tot în Bălți. E posibil ca și partidul său să rupă o parte din electoratul lui Usatîi.
4. Pe cine va sprijini Șor?
Partidul ȘOR a fost declarat ilegal și eliminat din orice cursă electorală din cauza legăturilor dubioase cu Moscova, care aveau drept scop destabilizarea Republicii Moldova. Drept urmare, pentru alegerile prezidențiale și referendumul din 2024 a fost format Blocul Electoral Pobeda (Victorie), format din patru partide de buzunar proruse. Secretar general al Blocului Victoria urma să fie Marina Tauber, o apropiată de-a lui Ilan Șor. Blocul urma să-l susțină pe Vasile Bolea pentru funcția de președinte. Comisia Electorală Centrală nu a acceptat înregistrarea Blocului din cauza mai multor nereguli. Bolea nu a reușit să se înscrie ca independent.
Din acest motiv, Șor a sprijinit direct mai mulți candidați în primul tur. Printre numele vehiculate s-au numărat Victoria Furtună, fostă procuror, Irina Vlah, fosta bașcană a Găgăuziei, Vasile Tarlev, fost prim-ministru pe timpul președintelui Vladimir Voronin. Cei trei au acumulat 13,02 % din voturi. E posibil ca scopul sprijinirii acestor candidați să fi fost blocarea lui Renato Usatîi de a intra în turul doi. Sprijinul lui Șor a constat în cumpărarea de voturi și manipularea algoritmilor rețelelor sociale prin invetiții monetare.
Șor nu va susține Blocul Patriotic deoarece acesta nu mai are potențial de creștere. Deși Alexandr Stoianoglo a fost susținut la alegerile prezidențiale de socialiști și de comuniști, el candidează totuși pentru parlamentare pe listele Blocului Alternativa, fiind și unul dintre lideri alături de Ion Ceban, primarul Chișinăului. Ceban este primul pe listă, iar Stoianoglo al doilea. Blocul Alternativa ar putea fi o variantă pentru Șor, deoarece are ceva șanse să treacă de pragul electoral de 7 %.
O altă variantă ar putea fi Partidul Moldova Mare condus de Victoria Furtună. Aceasta a fost procuror până în martie 2024, când a fost nevoită să-și dea demisia din cauza unor nereguli. La scurt timp și-a început activitatea politică. S-a remarcat prin declarațiile ei antiamericane și antieuropene, preluând temele propagandei ruse. La alegerile prezidențiale din 2024, a obținut 4,45 %. Partidul său este unul naționalist și iredentist, care revendică de la România și Ucraina teritoriile care au aparținut Moldovei în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Recent, Autoritatea pentru Cetățenie din România a început să analizeze retragerea cetățeniei române Victoriei Furtună.
Un alt partid pe care Șor l-ar putea susține ar fi Alianța pentru Unirea Românilor din Moldova. Acest partid a fost înființat și este condus de Boris Volosatîi. Acesta a fost deputat în parlamentul de la București ca membru AUR în legislatura 2020-2024. Din 1978, când a absolvit Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Moldova și până în 2020, a predat istorie și științe socio-umane la Liceul Teoretic „Gheorghe Asachi” din Chişinău. Începând cu anul 1990, a devenit și directorul său.
Variantele AUR de pe ambele maluri ale Prutului militează pentru unirea Republicii Moldova cu România. Pe segmentul unionist se mai regăsesc încă două partide: Partidul Național Moldovenesc condus de Dragoș Galbur și Partidului Liberal condus de fostul președinte Mihai Ghimpu. Spre deosebire de aceste două partide, George Simion a beneficiat de sprijinul lui Șor în turul doi al alegerilor prezidențiale. Atunci, Șor și-a îndemnat susținătorii din Blocul Victorie care au și cetățenia română să voteze cu Simion.
După alegerile prezidențiale din România, Simion a făcut următoarea declarație: „Dragii mei, victoria noastră a fost furată prin metode specifice. E timpul să ne luăm revanșa. E timpul ca, de exemplu, Maia Sandu, prietena lui Macron, prietena lui Nicușor, să fie și ea înfrântă politic. Și de asta, o să vă rog pe fiecare să mergeți la vot dacă aveți cetățenia Republicii Moldova”.
În august, AUR s-a implicat în organizarea conferinței internaționale „Make Europe Great Again” de la Chișinău, care a avut un caracter antioccidental și la care au participat politicieni moldoveni din tabere aparent divergente: Vasile Costiuc, liderul Partidului Democrația Acasă (PDA); Igor Munteanu, președintele Coaliției pentru Unitate și Bunăstare (CUB); Gaik Vartanean, membru al Mișcării Alternative Naționale (MAN), condusă de edilul Chișinăului, Ion Ceban; Victoria Furtună, președinta Partidului Moldova Mare; fostul premier Vlad Filat. AUR dorește unirea Republicii Moldova cu România, Partidul Moldova Mare revenirea la frontierele medievale ale Moldovei, CUB și MAN sunt teoretic proeuropene.
Rețeaua lui Șor ar putea să susțină AUR, promovând-o printre alegătorii rusofoni care nu înțeleg mesajul unionist.
Ce va urma după alegeri?
Dacă Blocul Alternativa și Partidul Nostru nu vor trece pragurile electorale, atunci PAS va avea garantat majoritatea în parlament prin redistribuirea voturilor. Dacă cele două formațiuni politice vor intra în parlament, atunci e posibil ca PAS să nu obțină majoritatea.
Dacă PAS va obține cel puțin 51 de mandate din totalul de 101, situația va continua spre mai bine. Dacă PAS va obține mai puțin, aceasta se va complica. În acest caz, Blocul Alternativa va încerca să colaboreze și cu PAS și cu Blocul Patriotic, din moment ce niciunul din cele două blocuri nu va avea majoritatea în parlament. Partidul Nostru a anunțat că nu va colabora cu nimeni. În această situație, s-ar ajunge la instabilitate politică, ceea ce ar putea duce la dizolvarea parlamentului și organizarea de alegeri anticipate. Dacă partidele proruse se vor înțelege și vor prelua puterea, acest lucru va însemna întreruperea parcursului european al Moldovei.
S-au vehiculat tot felul de scenarii pentru impactul geopoltic dacă prorușii ar prelua puterea. Un exemplu extrem ar fi permiterea aterizării de curse charter pe aeroportul din Chișinău, care ar aduce clandestin câteva mii de mercenari ruși. Aceștia s-ar deplasa în Transnistria, ajutând Rusia prin forțarea Ucrainei să retragă cel puțin o brigadă de pe linia frontului, în condițiile în care ucrainenii au un deficit de soldați. Totuși, ca un avion venit din Rusia să ajungă în Moldova fără a zbura pe deasupra Ucrainei, trebuie să tranziteze spațiul aerian al României. Dacă vor crește cererile de tranzitare a spațiului aerian român, autoritățile de la București ar putea cere lista pasagerilor pentru a identifica persoanele suspecte și le-ar putea chiar refuza tranzitul.
Oricum, Chișinăul depinde financiar de București și Bruxelles. În cazul în care prorușii ar câștiga alegerile, aceștia ar putea fi ținuți sub control prin condiționarea finanțărilor. Situația din Moldova depinde și de stabilitatea politică de la București. Atâta timp cât la guvernare în România se află partide prooccidentale, va fi liniște și la Chișinău.
Sursa foto: Libertatea
