Liderii statelor membre ale Uniunii Europene nu au luat încă o decizie privind o eventuală decuplare a procesului de aderare al Republicii Moldova de cel al Ucrainei. Opțiunea separării celor două foste republici sovietice este luată în calcul în contextul opoziției Ungariei față de integrarea Ucrainei, ceea ce a dus și la blocarea demersului Republicii Moldova.
Oponenții decuplării subliniază că aceasta ar slăbi mesajul de unitate pe care UE încearcă să-l proiecteze pe scena internațională și ar legitima veto-ul Ungariei. În plus, decuplarea celor două țări care și-au depus aproape simultan candidaturile la statutul de membre ale blocului comunitar ar reprezenta o înfrângere diplomatică, în condițiile în care războiul din Ucraina a redeschis discuțiile despre extinderea UE.
Potrivit reprezentanților Comisiei Europene, Ucraina și Republica Moldova îndeplinesc condițiile tehnice pentru deschiderea primului grup de capitole de negociere – Fundamentale – care include aspecte precum democrația, drepturile omului, securitate sau sistemul de justiție. Totuși, decizia finală aparține statelor membre și necesită sprijin unanim.
Ungaria se opune aderării Ucrainei, invocând războiul în curs de desfășurare, securitatea energetică, agricultura, dar și rezultatul unei consultări naționale în rândul populației. Oficialii de la Budapesta au transmis că nu au obiecții față de integrarea europeană a Republicii Moldova.
Danemarca, care deține președinția semestrială a Consiliului UE, a anunțat că va încerca să obțină ridicarea veto-ului Ungariei. Totuși, șansele ca acest lucru să se întâmple par foarte mici în acest moment.
